Un spectacol magic, de o fervoare aparte, adaptare scenică de Péter Tasnádi-Sáhy după celebrul basm al nu mai puțin celebrului scriitor danez H. Ch. Andersen. Echipa de actori și tehnicieni a creat o feerie teatrală fascinantă, memorabilă, numai bună să-i transpună pe micii spectatori în atmosfera de miraj și evlavie a Crăciunului.
Spectacol nerecomandat adulților care au uitat să viseze!
Produsul global implementat în montare este o parabolă diafană cu acțiunea amplasată în tărâmul stimulativ al poveștii. Încadrată în rama epică a teatrului de marionete (sculptor păpuși Cristinela Sandu), acțiunea se înfiripă într-un virtual spațiu asiatic al Chinei mitice. Decor din bambus, dans cu bare de bambus, pălărioare specifice creează impresia unei adânciri în nebuloasă și simbolică istorie ficțională. Scenografia lui Bocskai Gyopár e de-a dreptul miraculoasă, costumele sclipesc realmente. Tot eșafodajul butaforic stă sub semnul mirajului.
Muzica (Pál Petra Noémi) și coregrafia (Sinkó Ferenc) întregesc componentele unei lumi dincolo de real, precum trece prin "spațiul dragostei, floral / sau pe-un oraș piramidal..." direct în fantastic și alegorică înșiruire de evenimente mirabile. Însoțesc eroii în deliberările lor cei doi muzicieni din lateralele scenei: Iasmina Palage (flaut) și Kiss Dávid (percuție). Asistent de regie Dávid Helga, regia tehnică Zongor Réka. Un ansamblu artistic-tehnic exemplar coordonat spre a menține de la un capăt la altul iluzia grandorii plutirii în vis.
Pe aceste repere strategice se întemeiază viziunea regizorală. Și din acest punct de vedere Traian Savinescu se dovedește un excelent promotor al teatrului pentru copii și marionete, după temeinice experiențe în domeniu, la Cluj și în alte orașe din țară. El îmbină limbajele într-un tot compozit: marionete, clovnerii, declamație, dans, mimică, muzică. Astfel că animația și pigmentația culorilor, a formelor vii expuse cu seninătate desăvârșită impun o ritmicitate tonică acțiunii. Scenele-revelații se succed cu grațioasă jubilație. Scena pregătirii fripturii de rață pentru Împăratul În-Sumi (interpret Kardos M. Róbert) se extinde în ironie ludic-pantagruelică. Bucătarul-șef Pi-Per (Laczó Júlia) supraveghează pregătirea bucatelor amintind de seducătoare descătușare de forțe bucătărești din Cumnata lui Pantagruel a lui Silviu Purcărete. Lecție asimilată cu brio de regizor și exploatată ca atare.
Călăuze în această țară a minunilor (un alt Oz, o altă Alice) sunt Buzási András (Păpușar & Lond-Bo) și Albert Csilla (Mama & Pemsli). Comică evoluție în tandem este cea a slugilor rătăcite, pornite în căutarea păsării măiestre, numite ilar Pe-Ici (Orbán Attila) și Pe-Colo (Farkas Loránd). Fata-Privighetoare interpretată de Román Eszter, pasăre mută care transmite cântecul inimii, are un statut privilegiat: îmbină pantomima cu acrobația. Răul cel mai rău, uzurpatorul tronului, este Cancelarul Tur-Ni căruia Gedö Zsolt îi subliniază aroganța și ambiția belicoasă. De mare efect este introducerea Privighetorii mecanice (Csutar Réka), un fel de cal troian, dăruit ca trofeu de la războinicii japonezi. Concurența dintre cele două privighetori impune o alegere între bine și rău, la care sunt invitați să participe spectatorii. Vânzoleala prin piață sau prin vastele palate ale împăratului, cu triciclu sau pe picioroange, pe role sau cu încălțări arcuite e asemenea unui caleidoscop policrom în care identificăm personaje pitorești, ceremonioase sau flecari amărâți precum: Ceasornicar / Dirijor Tic-Tac & Tem-Po (Laczkó Vass Róbert), Cufta Uce-Nic (Varga Csilla), Medic Doc-Tor (Balla Szabolcs), Războinicul Ninja (Marosán Csaba), Umbre (Dávid Helga și Zongor Réka). În alte roluri apar: András Gedeon, Daradics Hannah și Pánczél Lilla.
Toate conotațiile mesajului sunt direcționate spre o analiză subtilă a frumosului estetic în contrast cu burtăverzimea și lupta pentru putere. E o pledoarie pentru adevăr și dreptate, pentru sinceritate, simplitate, încredere și delicatețe spirituală. Căutările și pasiunile personajelor se închid circular cu revenirea jocului de marionete. Păpușile vor în continuare să-și revendice privighetoarea-vedetă, simbol al naturaleții și frumuseții divine. O bună alegere, dar un simbol stânjenitor azi, când lumea e preocupată de bani, poziție socială și putere. Spectacolul închegat impecabil de Traian Savinescu propune o meditație despre alegerea valorilor vieții, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Un spectacol la superlativ, atât pentru copii, cât și pentru adulți.
(foto: Biró István)