De câteva zile încep dimineața răsfoind paginile virtuale din cartea încă deschisă a ediției a IX-a a Reuniunii Teatrelor Naționale din România de la Chișinău. Citesc articole, ascult interviuri, privesc imagini cu chipuri deja cunoscute. Dar, mai ales, îmi închipui. Îmi închipui că ascult glasul calm al domnului Emil Boroghină recitând din Eminescu. Îmi închipui că sunt în holul teatrului plin cu oameni de teatru sau simpli iubitori ai lui, ascultând în liniște, ca la o vecernie, teatru radiofonic. Îmi închipui că simt publicul generos fremătând de emoție la finalul fiecărui spectacol. Îmi închipui că sunt parte din agitația continuă a tuturor celor implicați în derularea evenimentelor, actori, manageri, regizori, ziariști, cameramani, fotografi sau lucrători în segmentul administrativ. Pentru toți aceștia, Reuniunea este un dar primit de către ei din partea celor ce au trecut pragul Teatrului, dar și un dar întors către noi. Mi-i închipui pe toți zâmbind, pentru că i-am văzut mereu zâmbitori, ștergând orice grimasa provocată de oboseală, alungând urma oricărei griji inerente unei asemenea eveniment.
Și eu am fost acolo. Pentru trei zile și trei nopți, ca în basme, Chișinăul a fost Arcadia mea. Dar să lăsăm sentimentalismul și să vorbim în termeni clari și conciși despre acest eveniment cultural de mare amploare, prea puțin menționat în mass media românească și în care amfitrion a fost Teatrul Național "Mihai Eminescu" din Chișinău. Cu determinarea deja binecunoscută în lumea culturală, dar și politică, Directorul teatrului, domnul Petru Hadârcă, a transformat această instituție cu fiecare eveniment teatral într-o tribună a cooperării culturale fără frontiere.
În relația teatru-public s-a simțit calitatea dialogului, dialog sincer, cu dorința de a exprima opinii reale și valide ale spectatorului de teatru. Evenimentele Reuniunii s-au adresat unei public în evoluție, ce cultivă o stare de spirit bazată pe deschidere, disponibilitate spre nou, reflexivitate și curiozitate. Poate de aceea dezbaterile ca formă de dialog nu numai între personalitățile artistice-gazde sau invitați, ci incluzând și publicul au reprezentat un instrument de lucru educativ evidențiind complexitatea trebuințelor în materie de teatru ale unei populații prinse într-o istorie nu tocmai dreaptă, populație ce vede în teatru, în artă în genere, o cale spre integrare în marea familie europeană.
Au fost trei zile în care turistul din mine a cedat în fața iubitorului de teatru, dar mi-am promis că mă voi întoarce în acest oraș blând, îngăduitor, senin care este Chișinău. Din momentele de păstrat în memoria afectivă amintesc doar câteva.
Spectacolul Regele moare de Eugène Ionesco, traducere: Vlad Russo și Vlad Zografi, regie: Andrei și Andreea Grosu a fost ovaționat de un public uluit de norocul de a vedea actorii efigie ai teatrului românesc, Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc
Într-o atmosferă demnă de orice gală europeană, Președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu a conferit cea mai înaltă distincție "Ordinul de Onoare" doamnei Mariana Mihuț și domnului Victor Rebengiuc, actori al Teatrului Național din București. "În semn de înaltă apreciere a dăruirii profesionale de-a lungul impresionantei cariere, pentru contribuție substanțială la dezvoltarea și promovarea teatrului, cinematografiei și radioteleviziunii românești, pentru interpretarea inconfundabilă a unor roluri menite să descopere personaje emblematice din literatura română și universală, precum și pentru implicare activă la consolidarea dialogului cultural dintre Republica Moldova și România", comunicatul președinției Moldovei
Lansarea albumului Regele nu moare la TNME, un proiect marca Florin Ghioca în prezența lui Victor Rebengiuc și a Marianei Mihuț a devenit un prilej de taifas artistic, îmbibat de emoție și luciditate
Tot în amfiteatrul Naționalului "Mihai Eminescu" s-a desfășurat conferința de presă prilejuită celei de-a noua ediții a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești. Evenimentul, moderat de Maria Pilchin și Petru Hadârcă i-a avut invitați pe ministrul Culturii, Sergiu Prodan; Sergiu Nistor, consilierul președintelui Klaus Iohaniss; Liviu Jicman, președinte al Institutului Cultural Român), Dragoș Buhagiar, președintele Uniunii Teatrale din România. "Succesul acestui for artistic este rezultatul muncii echipelor de creație și manageriale de la Chișinău și București, dar și o finalitate firească a relațiilor excelente dintre Republica Moldova și România, inclusiv în domeniul cooperării culturale. Timp de nouă toamne, Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a devenit un pod cultural temeinic între cele două maluri de Prut. Iar deja de patru ani, ea se ține sub Înaltul Patronaj al Președinților Maia Sandu și Klaus Iohannis, cărora le mulțumim pentru eticheta de prestigiu".au fost cuvintele ministrului Sergiu Prodan, care a susținut inițiativa, apreciind faptul că Reuniunea a devenit unul dintre evenimentele distincte și mult-așteptate ale vieții culturale din Chișinău.
Premiera spectacolului Grădina de sticlă în regia lui Petru Hadârcă, după romanul omonim al Tatianei Țîbuleac, dramatizarea romanului aparținând Marianei Oceanu, s-a simțit ca o lecție de istorie vie și incomodă, dureroasă, dar izbăvitoare. Câte nu știm despre adevărată istorie a românilor din Basarabia! Ce nevoie avem de astfel de revelații artistice și umane!
În sală, apoi pe scenă, mereu aproape de artiști și de oameni, doamna Maia Sandu, președintele Republicii Moldova înmânează distincții actorilor TNME, iar Directorul TNME, actorul Petru Hadârcă, este decorat cu "Ordinul Republicii". "Să ai poate cea mai frumoasă meserie din lume, să faci ce îți place, să te ocupi de creație, să fii mereu în lumea artei și pentru aceasta să fii onorat cu cea mai mare distincție în stat - Ordinul Republicii - mă simt prea răsfățat de soartă în acest moment. Aproape speriat. În loc să mă simt mare, această distincție mă face să mă simt mic și să mă gândesc la cât mai am de crescut..." (Petru Hadârcă).
Reuniunea TNR, conferință "Managementul cultural - oportunități de conexiuni europene", un eveniment destinat managerilor de proiecte culturale și celor în căutare de fonduri și programe de susținere a proiectelor culturale s-a transformat prin elocința și carisma Aurei Corbeanu într-o dezbatere antrenantă ce a primit aplauze la fel de viguroase ca un spectacol de teatru. Doamna Aura Corbeanu a îndreptat atenția asupra entităților economice ce trebuie să inspire și entitățile artistice. O lecție ce trebuie învățată de la companii este utilizarea "principiului economic" - adică abordarea situațiilor astfel încât să se obțină rezultate optime cu resurse limitate. Educația financiară a celor ce caută surse de finanțare e un punct de plecare necesar care permite unui program cultural să se desfășoare. Din prelegere nu a lipsit cuvântul ÎMPREUNĂ. Lucrul în echipă, propuneri creative care să corespundă căutărilor creative, feedbackul continuu, schimbul de idei, toleranța, flexibilitatea sunt borne necesare în demersul de accesare a fondurior, dar și al implementării proiectului.
Pentru prima dată în Republica Moldova, oamenii de teatru, dar și persoanele interesate au avut prilejul să se întâlnească cu managerul general și cu managerul pe probleme de dezvoltare de la Teatrul Shakespeare Glob din Londra: Stella Kanu și Amy Cody.Stella Kanu este CEO la Teatrul Shakespeare's Globe din Londra. Cu o experiență de 30 de ani în sectorul teatral, festivalier și cultural, Stella Kanu a fost directoarea LIFT (Festivalul Internațional de Teatru de la Londra)
Audiția publică de teatru radiofonic Three o' clock de Ana Maria Bamberger. Magda Duțu, producător, a subliniat importanța Teatrului radiofonic în menținerea identității naționale. Publicul numeros și de diferite vârste aflat în foaierul Teatrul National "Mihai Eminescu" demonstrează că acest tip de teatru nu este o specie pe cale de dispariție. Parafrazând un titlu celebru, din voce se întrupează ACTORUL.
Gertrude! Un alt vis împlinit al iubitorilor de teatru din Chișinău, întâlnirea cu un spectacol realizat de echipa Silviu Purcărete, Dragoș Buhagiar și Vasile Șirli. "Se întâmplă în timp real la Chișinău, pe scena noastră! E un miracol!" se scrie pe pagina de facebook a Teatrului.
De fapt, un miracol este tot ce se întâmplă în aceste zile la Chișinău. Un miracol aliaj făurit din două metale prețioase: teatrul și prietenia. Sentimentul de prietenie și de "acasă" l-am simțit prin toți porii. Zâmbetul firesc, îmbrățișările, strângerile de mână, râsul, privirea luminoasă nu sunt lucruri mărunte, ci frânturi din oameni care își spun "Reuniunea Teatrelor Naționale românești ediția a IX-a este șansa noastră de bucurie și de conexiuni cu lumea liberă." Adaug alături de ei "Reuniunea Teatrelor Naționale românești ediția a IX-a a fost șansa mea să mă îndrăgostesc iremediabil de un loc și de niște oameni care pariază continuu pe teatru și prietenie, fără teama de a pierde."