Pe firul poveștilor materializate în expoziția Secrete întrețesute din Timișoara

Mergând pe firul poveștii, ajungi să croșetezi idei, să tai tipare, să țeși imaginarul. Pășind în spațiul "secretelor întrețesute", ajung într-un loc netezit de calm industrial. Textil industrial, dintr-o lume a industriei ușoare, care părea, până la această întâlnire, că atârnă de un fir. De la marile fabrici de stat: 1 Iunie, Industria Lânii (ILSA), Uzinele Textile Timișoara (UTT), Bumbacul, poveștile cu fire și textile au fost importante în Timișoara. Într-o hală albă, în spatele curții centrului cultural Faber (un hub cultural care începe să nu mai aibă nevoie de nici un fel de prezentare în spațiul cultural timișorean), am dat de un spațiu de care mă legau fire invizibile: de la istorii personale despre explorări de design autohton în piața Flavia și macrameurile infinite croșetate de mâinile bunicilor care pe atunci nu aveau Facebook sau Instagram (vezi creațiile denumite Baroc Balcanic ale lui Dinu Bodiciu, fondatorul brandului de modă sustenabilă Made with Time, actualmente doctorand al University of the Arts London), la drumul lânii și metamorfozarea acesteia (vezi instalația media cu obiecte din arhiva familiei Laviniei Ghimbășan), la inovații în design și reciclare textilă, până la o cercetare impresionantă despre schimbările pe piețele globale de textile și rolul României în lanțul valoric global între 1962 și 2022. De aceea, din punct de vedere istoric, marile fabrici textile de stat din Timișoara au modelat cartiere și vieți.


Întorcându-mă la firul poveștii, expoziția Secrete întrețesute mi-a deschis ochii legat de acele local things, de la micro la macro, în care îți dai seama că starea actuală a industriei în România ține mult de felul cum ne raportăm la spațiul pe care îl locuim și cum ajungem să-l apreciem explorându-i dimensiunea actuală, în raport cu istoria locală. Aici intervin în scenă povești ale foștilor muncitori din fabricile de textile timișorene, care arată o perspectivă aproape intimă despre raportarea conceptuală a acestora la obiectul muncii lor: firul textil. Storytelling-ul de acum pune în context o cercetare care analizează exporturile de textile care au deținut cea mai mare pondere în coșul de exporturi al României, reprezentând 25% din totalul exporturilor și culminând în 1998 cu o creștere de până la 36%, devenind cea mai mare categorie de export până la mijlocul anilor 2000. Povestea continuă cu un declin, urmând ca în perioada de după criza globală din 2008, sectorul textil să scadă până la 6,9%.


Curatoriată de Martina Muzi, designer și profesoară de design la Design Academy Eindhoven, expoziția Secrete întrețesute face parte din programul Design Signals de la FABER și își propune să exploreze ecosistemul designului din Timișoara, urmărind transformările din această industrie care face parte din patrimoniul industrial al orașului. De asemenea, Oana Simionescu, arhitectă și directoare executivă Faber, subliniază importanța patrimoniului industrial și al colaborării: "A fost foarte important pentru noi să înțelegem ce a însemnat industria aceasta pentru oameni. De aceea am invitat foști muncitori să ne povestească despre munca și viața în fabricile de textile." În aceeași idee, proiectele designerilor și cercetătorilor selectați pentru această expoziție au abordat această temă într-o manieră transdisciplinară, prin abordări variate de design, unelte, tehnici, medii și materiale. Mi-a plăcut ideea de forță a schimbării modelelor de producție convenționale prin design.


Și pentru că acea capcană a produselor vestimentare de masă ne-a prins pe toți, mult înainte de explozia mall-urilor, înțelegeam de voie, de nevoie, că această industrie (dacă nu va fi conținută și sustenabilă), ne va duce exact acolo de unde am venit. Și de aceea m-au fascinat câteva dintre proiectele designerilor timișoreni de a realiza creații din materiale considerate deșeuri, exemplificând cum prin ingeniozitate și inovație am putea lupta împotriva curentului de consum aberant și inutil care ne transformă în victime ale ignoranței și pasivității. Până la urmă, a lipsei de imaginație.


Iar pentru că formula design plus cercetare, plus producători locali și fabrici, plus faptul că economie circulară înseamnă în acest sector speranță în modelarea felului în care ne raportăm la textile și la felul în care de multe ori irosim, consumă, poluăm. Aici intervine programul Young Matters din cadrul expoziției care include lucrări ale tutorilor internaționali și ale studenților din Timișoara, care au arătat că pot construi rețele interdisciplinare, contribuind la ideea de design durabil și viitor pentru oraș. În același timp, expoziția reflectă starea actuală a industriei textile din România și implicit Timișoara, din perspectivă economică și socio-culturală, în relația cu piața globală, fapt reflectat impresionant în raportul sociologului Norbert Petrovici Schimbări pe piețele globale de textile: Rolul României în lanțul valoric global între 1962 și 2022.


Într-un microcosmos paralel, în afara lanțului valoric global, îmi amintesc cum acum mai bine de 30 de ani ne îmbrăca maică-mea, din cap până-n picioare de la fabrica de textile 1 Iunie. Îmi mai amintesc și acel set de pulovere din lână sută la sută cu care treceam relaxate și eu și soră-mea iarna, plus o pereche de dantelă apretată, achiziționată tot de la unele dintre fabricile autohtone. Times of wander, trăind sustenabil fără să știm, celebrând fiecare nouă piesă de îmbrăcăminte și bucurându-ne de fiecare textură. Aici și acum, într-o vreme a unboxing-ului și a produselor aruncate la tomberon înainte de a fi purtate, expoziția Secrete întrețesute vine ca o gură de aer în conștientizarea faptului că cele mai apropiate de piele noastră rămân totuși textilele: ca patrimoniu cultural, design, bucurie, grijă, artă. Povestea merge mai departe: de la un capăt la celălalt al firului. Vizionare plăcută! Tururile ghidate vă așteaptă.


(foto: Adrian Danciu)

Expoziția va fi deschisă în perioada 3 octombrie - 24 noiembrie și cuprinde următoarele secțiuni:
1. Țesut comunitar
2. Tipare nerezolvate (Andreea Pleșa, Mihaela Vișovan)
3. Înapoi la oile noastre (Lavinia Ghimbășan)
4. Industria Textilă din România: 1962-2022 Studio Interrobang/ Norbert Petrovici/Victor Ionichi
5. Produse din industria textilă - Studio Interrobang/Norbert Petrovici
6. Geografia Industriei Textile din România - Studio Interrobang/Norbert Petrovici
7. Zi & Noapte, Tricotate - Amalia Săftoiu
8. Ce urmează - Maria Dombrov, Maria Gabriela Rada
9. Baroc Balcanic - Dinu Bodiciu
10. Atenție! Lame Rotative - Alesia Cîdă
11. Young Matters
a. Manual de utilizare în limba engleză
b. Scrisoare de bun venit ("corporate communication" n.a.)
c. Bobine de ață
d. Lenjerie intimă din Tetra ("budigăi" n.a.)
e. Mostrat macrame
f. Rame de serigrafie
g. Eseu fotografic

Expoziția "Secrete Întrețesute" poate fi vizitată în perioada 3 octombrie - 24 noiembrie 2024, la FABER - halele Azur (de marți până vineri, între orele 10:00 - 19:00, iar în weekend, între orele 11:00 - 19:00) și beneficiază de un program de mediere prin tururi ghidate, dar și de programe speciale pentru copii.
Designerii și colaboratorii implicați sunt: Ami Amalia, Dinu Bodiciu, Cătălin Botean, Alesia Cîdă, Nicoleta-Lavinia Ghimbășan, Andreea Ana-Maria Pleșa & Anamaria Mihaela Vișovan, Maria Gabriela Rada & Maria Dombrov, Alex Todirică, Răzvan Zamfira.
Curator: Martina Muzi
Proiect finanțat prin Ordinul Arhitecților din România, Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara
Parteneri: The Institute, Het Nieuwe Instituut, Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest Timișoara, The European Creative Hubs Network (ECHN)
Colaboratori: Ecocinix, IMP România, Pasmatex, Cottontex, Uniunea Tehnologiilor Textile, LanaTerm
Partener strategic: Universitatea Politehnica Timișoara
Programul Design Signals continuă demersul început anul trecut (2023) împreună cu Universitatea Politehnica Timișoara - Bright Cityscapes. Parte din Programul Național Timișoara 2023: Capitală Europeană a Culturii, programul a oferit o inițiere în evoluția sectorului industrial din Timișoara, prin practici contemporane de design și a adus împreună gânditori, designeri, sociologi, rețele creative, mediul academic, instituții și companii internaționale, într-o serie de expoziții, conferințe și ateliere. Design Signals va continua și în următorii ani, investigând industria chimică și cea agroalimentară.