În lumea științifică, vasul Petri e cunoscut ca fiind acel recipient transparent, cel mai adesea rotund, în care sunt cultivate microorganisme folosite ulterior în felurite experimente. În lumea lui Brooks, unul dintre personaje invocă, la un moment dat, cele ce se întâmplă "în văsulețul nostru Petri".
Publicul e distribuit pe toate cele patru laturi ale sălii de spectacole de la Teatrelli. Spațiul de joc e marcat de un covor de pluș roșu intens (scenografia Cosmin Ardeleanu). După un scurt prolog care are loc în foaier și în care Mary îl amenință cu pistolul pe Chris, spectatorii, dotați cu supra-încălțări / șoșoni de plastic meniți a proteja covorul de joc, sunt invitați în sală. Analiza / disecția are loc sub ochii lor. Singurele locuri de refugiu pe care le au cei șase actori sunt câțiva pufi mobili din același material precum covorul.
Pielea protagoniștilor are o strălucire aparte, deopotrivă neliniștitoare și memorabilă. Luminile sunt mai ales galbene și albastre. Uneori, doar galbene. Alteori, doar albastre (lighting design: Costi Baciu și Andrei Ignat). Privind spre înaltul sălii, privirea descoperă cercul pe care îl formează reflectoarele. Cercul de sus luminează patrulaterul de jos. Poate că această incongruență geometrică conține oarece explicații pentru starea de nefericire a celor șase.
Într-un colț, actorii își umplu paharele dintr-o sticlă de vin alb care stă singură, fără vreo proptea, la un unghi de 15-20 de grade față de verticală. Un Chardonnay cu alură de Turn din Pisa. "Știm lucruri. Nu mai putem fi inocenți", spune un alt personaj. E invocat un motan pe nume Socrate. Textul e generos în citate, parafraze, pastișe pornind de la Banchetul și alte dialoguri platonice.
(foto: Cosmin Ardeleanu)
(Timpul & Spațiul reprezentației: 20 ianuarie 2025 @ Teatrelli)
(Continuarea textului va fi publicată în numărul 1-2/2025 al revistei Teatrul Azi)