Premiera spectacolului, a cărui distribuție colectivă cuprinde actori din ambele țări, a avut loc în luna februarie 2025, atât la Chișinău, cât și la Pitești. Montarea face parte dintr-o altă inițiativă piteșteană, aceea de a numi anul 2025 - Anul dramaturgiei feminine românești contemporane, cu intenția de a vedea lumina rampei opt dintre cele mai renumite piese semnate de doamne dramaturg.
Alexandra Ares, autoarea textului, născută în România, dramaturg, romancier, critic de teatru, scenarist și producător de televiziune, a locuit 20 de ani în SUA. Cu studii de Teatrologie, a realizat emisiuni de televiziune la TVR în anii '90, dar încă din adolescență și-a demonstrat talentul literar scriind piese într-un act, piese care au fost publicate abia în anul 2005, la Editura Cartea Românească.
Autoarea continuă în timp să scrie romane și piese de teatru, bucurându-se atât de aprecierea criticilor, cât și de cea a publicului. Ca romancier, Alexandra Ares a obținut mai multe premii și nominalizări în Statele Unite, dar obține premii și în România, printre care: Premiul Cartea Anului "Dumitru Solomon" al Asociației Scriitorilor din București - Filiala de Dramaturgie, pentru volumul Sam Shepard: Rebelul rigorii mortale, în anul 2018, nominalizare, în anul 2022, la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cartea Alexandra Ares: Teatru, publicată la Editura Academiei Române și Premiul "I. L. Caragiale" acordat de Academia Română, pentru piesa Undeva, Cândva sau Youthtopia, în anul 2024.
Frumoasă și cool are la bază piesa Frumoasa adormită și trezită, piesa de debut a autoarei, scrisă în anul 2005, text rescris de Alexandra Ares, la cererea regizorului Sandu Grecu, pentru teatrul piteștean. În 2019, Frumoasa adormită și trezită a fost montată la Teatrul Național Radiofonic, în regia Dianei Maria Mihailopol, montare nominalizată la Premiile UNITER pentru Cel mai bun spectacol radiofonic, bucurându-se de o distribuție de excepție, cu Nicoleta Lefter și Marius Bodochi în rolurile principale.
Spectacolul Frumoasă și cool vorbește despre idealuri și vise pierdute, despre iubire și compromis, despre pierderea inocenței, un lucru foarte prețios, ca un pantof de sticlă, frumos și fragil. Dacă povestea Ondei, protagonista piesei, are profunzimi și o valoare literară mai mare în prima variantă - Frumoasa adormită și trezită, în cea de-a doua, simplificată de autoare, capătă dinamism și un ritm mai alert în reflectarea realităților sociale și umane. Alexandra Ares are condei și capacitate de condensare a informației, fără a se pierde în detalii de prisos, provocând spectatorul să umple golul cu puterea imaginației.
Textul este prelucrat în armonie cu viziunea regizorală a lui Sandu Grecu, care, apelând la mijloace bazate pe simplitate, reușește un spectacol modern și expresiv, în care ideile transpar prin replică sau acțiune, valorizând cu precădere actorul. Inocenta Onda, orfană de mamă, convinsă că oamenii sunt săraci și egali la linia de start în viață, puri și inocenți, descoperă gradat că frumusețea poate veni la pachet cu o mare capcană, poate deschide multe porți, dar permite și intrarea lupilor, iar dragostea, ca multiplă variantă a basmului cu Făt-Frumos și Zmeul Zmeilor, nu e decât o iluzie, o boală contagioasă care se poate trata. Jumătatea pe care o cauți în viață este de fapt propriul eu, pe care trebuie să îl accepți.
Spațiul scenic conceput de Sandu Grecu și de scenografa Ecaterina Salimova, care semnează și costumele, se dimensionează plurivalent prin 14 valize, purtate de cei șapte interpreți, construind cu ușurință locuri exterioare sau de interior, valize ce pot nuanța simbolic înregimentarea în universul propriului destin, cu plecări și reveniri. Atmosfera punctelor de joc este întregită de proiecțiile video realizate de Constantin Ghilețchi și de universul sonor semnat de regizorul Sandu Grecu. Costumele înveșmântează expresiv personajele, de la costumul alb de început, sugerând inocența Ondei, la cel extravagant, lipsit de gust, al lui Keev.
Cum am precizat, regizorul a ales ca cele șapte personaje din distribuție să fie interpretate de actori din ambele țări, patru de la Teatrul "Alexandru Davila" și trei de la Teatrul "Satiricus I. L. Caragiale". Personajul principal, Onda, un posibil alter ego al autoarei, trece secvențial prin mai multe etape din existența sa, până la vârsta de 33 de ani, prezentate din șapte în șapte ani. Întâlnirea, în Bucureștiul anilor '90, în timpul Mineriadei, cu omul de afaceri Dan, mult mai în vârstă, îi va schimba destinul. Tânăra vânzătoare devine femeia bogată, stilată, dar nefericită, "și-a vândut inocența pe un inel", ilustrativă fiind asprimea momentului nupțial. După iubiri ratate, Onda încercă "visul american", care rezidă într-un alt eșec. Pierderea inocenței este dublată de fapt de trezirea la realitate, dobândirea maturității ca efect al experiențelor, al nereușitelor prin care a trecut.
Tânăra actriță Luana Lute de la teatrul piteștean o figurează pe Onda. Frumoasă, carismatică, o prezență plăcută, Luana Lute interpretează partitura complexă a personajului cu dezinvoltură și naturalețe. Aflată aproape permanent în scenă, trece cu lejeritate de la un moment la altul, de la o stare la alta. Florin Dobre dă chip cu expresivitate a jocului lui Dan, omul de afaceri îmbogățit ca mulți alții după decembrie 1989. Vlad Popescu are datele personajului Pepe, fostul coleg de liceu al Ondei, acum șoferul și "omul de încredere" al afaceristului, actorul întruchipându-l pe Pepe cu limpezime a interpretării. Marius Furtună îl compune cu nonșalanță și măsura potrivită pe interlopul Keev, individul cu magnetism erotic, ce colindă cluburile de noapte, un fante modern de care femeile se simt atrase. Sugestiv, plastic, provocator, momentul de dans Onda - Keev din clubul de noapte, cu o coregrafie semnată de Dumitru Tanmoșan.
Rolurile de mai mică întindere au fost încredințate actorilor din Chișinău. Mama Ondei (Natalia Lupăcescu) și Onda mică (Ira Cazac) au sensibilitate în secvențele în care Onda matură se privește în dialogul lor, ca într-o oglindă dintr-un basm al inocenței. Sam, colegul din apartamentul newyorkez al Ondei, este bine conturat de Pavel Lupăcescu.
Spectacolul, o întâlnire care s-ar putea materializa și în alte instituții teatrale, a realizat ideatic unirea dintre cele două țări, după cum afirma și regizorul Sandu Grecu la premieră: "noi actorii demult am făcut Unirea, să o facă și politicienii!"









