***
În textul Yasminei Reza, jucat pentru prima oară în 2006, Zeul măcelului se întâmplă într-o singură sufragerie de apartament francez. În montarea lui Emőke Kedves de la Teatrul Clasic Ioan Slavici din Arad, a cărei premieră din mai 2025 a deschis a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Nou din Arad, Zeul măcelului se întâmplă simultan în doua sufragerii, una de apartament francez, alta de apartament arădean.
La stânga (din perspectiva stalurilor), un interior cu aer impozant, cu (incomode) fotolii de catifea, o replică de statuetă elină, corpuri de iluminat distinse, asortate tapetului închis la culoare, uși masive. La dreapta, o masă de bucătărie acoperită cu mușama, austere taburete din lemn (scenografia: Irina Chirilă).
La stânga, lumini mai degrabă sobre, reci, intensitate adesea redusă. La dreapta, tonuri calde și intensități orbitoare (lighting design: Alex Dancu, Sergiu Poenar). La stânga, rochii lungi, elegant-provocatoare, pantofi chic, un costum, o vestimentație smart casual. La dreapta, un soi de smart casual, papuci, pantaloni suflecați pe picior în sus, șosete la papuci (costumele: Irina Chirilă).
Cele două jumătăți de scenă / lumi sunt luminate alternativ. Textul e rostit când de cele două cupluri din stânga, când de cele două din dreapta. Unele replici, nu prea multe, sunt repetate.
Din fericire, Emőke Kedves nu apasă excesiv pe particularitățile naționale ale celor două apartamente. Diferă numele, dulciurile, băuturile, animalul abandonat, există anumită subtile poante de limbaj / mărci locale la nivel de vocabular și cam atât. Adaptarea textului tradus de Cristi Juncu e discretă și elegantă.
Nu pentru a sublinia diferențele de obiceiuri și mentalități pe axa România - Franța a fost aleasă soluția dedublării. Rostul ei e mai degrabă de a semnala încă mai apăsat caracterul isteric-absurd al familiei burgheze (unde plasarea pe scara averii / influenței sociale a celor patru cupluri prezente pe scenă e destul de variată). Aici, tonurile locale pălesc. Nefericirea, egoismul, deruta, lipsa de orizont, sentimente și soluții sunt mai degrabă universale, iar micile diferențe dintre centrul și vestul Europei sunt mai degrabă picanterii comice.
Zeul măcelului arădean începe cu aplomb, nerv și poftă și urcă treptat intensitatea în ton cu debandada / măcelul din piesă. Jocul pe alocuri gros al celor 8 actori își dezvăluie rapid justificarea. Cuplul mic-burghez francez (Carmen Butariu și Andrei Elek), cel format din casnica visătoare și bărbatul blazat dintr-un potențial bloc al Aradului (Carmen Vlaga-Bogdan și Marian Parfeni), avocatul de succes și scriitoarea pasionată de Africa (Alina Vasiljević și Ioan Peter), business-man-ul cu aer de șmenar și prefăcuta sa soție (Angela Petrean-Varjasi și Zoltan Lovas) sunt, în fapt, întruchipări felurite ale unuia și același tip uman de găsit și recunoscut în urbanul ne-scăpătat al vremurilor noastre.
Cearta violentă dintre copiii celor 2 / 4 cupluri e doar un pretext pentru a developa mentalități și a aduce la lumină drame mai mult sau mai puțin evidente, discutate, conștientizate. Agitația, cacofonia, luptele de putere, încercările eșuate de mediere, țipetele, gesturile bruște sunt mărci ale imediatului, de descoperit nu doar pe scena publică (de pildă, politică) spre care ne-am obișnuit cu toții cu degetul, ci și în situații dintre cele mai private.
Dinamica de grup și abundenta gesticulație individuală (mișcare scenică: Maura Cosma) complementează, în montarea arădeană, debitul verbal efervescent al celor opt actori. Înainte de faimosul (dublu) moment al vomei peste cărți și haine, spectatorul e agresat de tone de cuvinte și mișcări. Printre hohote de râs, publicul dezvoltă o subtilă angoasă ce conferă spectacolului un binevenit caracter realist. Pe bază de atroce satirizare, Zeul măcelului de la Teatrul Clasic Ioan Slavici reușește, în fapt, o excelentă caracterizare a moravurilor din imediata noastră apropiere temporar-spațială (oglindă, included).
(Foto: Laurian Popa)
(Timpul & Spațiul reprezentației: 10 mai 2025 @ Sala Mare a Teatrului Clasic Ioan Slavici din Arad)