mai 2025
Die Puppe / The Doll
Lansat în 1919, Die Puppe / The Doll / Păpușa a apărut la doar un an după o schimbare semnificativă în industria cinematografică germană, când mai multe companii de producție mici au fuzionat pentru a forma Universum-Film Aktiengesellschaft (UFA). Regizorul Ernst Lubitsch și producătorul Paul Davidson au început să realizeze filme cu bugete considerabile, menite să concureze pe piața internațională. Die Puppe / The Doll / Păpușa deschide o lume a fanteziei prin scenografia sa teatrală, situând narațiunea într-o casă de păpuși. Lubitsch însuși apare în prologul care deschide cutia acestui basm, semnalând rolul său de creator al acestei lumi fantastice. La scurt timp după aceea, suntem aruncați în creația sa, unde îl întâlnim pe Hilarius (Victor Janson), un fabricant de păpuși care asamblează păpuși în mărime naturală promovate prin sintagma "Pentru burlaci, văduvi și misogini!" Construcția narativă a lui Lubitsch, alături de creațiile mecanice ale lui Hilarius, subliniază tensiunea dintre stăpânirea formei și artificialitatea inerentă acestei stăpâniri, care exprimă tensiunea dintre fațada perfecțiunii și actul fragil, dar convingător, al rezistenței.

Doppelgänger-ul a fost un motiv proeminent în arta germană, apărând mai întâi în romantism, de pildă în Moș Ene, al lui E.T.A. Hoffman, și fiind explorat ulterior în expresionism. Das Cabinet des Dr. Caligari / Cabinetul doctorului Caligari (1920) a fost lansat cam în aceeași perioadă, însă regizorul său, Robert Wiene, folosește dopplegänger-ul pentru a explora tema figurii malefice situate între om și somnambul. În schimb, Lubitsch o folosește pentru a explora păpușa și omul, dezvăluind fațada păpușii ca un act de rezistență față de imaginile tradiționale ale feminității și implicând o subversiune a diferenței sexuale văzute printr-o lentilă comică și fantastică. După cum remarcă Sabine Hake: "Prefăcându-se a fi o femeie mai perfectă (adică o păpușă), femeia se poate bucura de privilegiile care îi sunt refuzate într-o societate dominată de bărbați. Cu toate acestea, jucându-se pe sine însăși, ea capătă informații despre natura artificială a identității feminine și, ca propria imagine în oglindă, experimentează o bucurie de a trăi ce trimite la plăcerile narcisismului primar - și nu, așa cum s-ar putea spune, la supunerea ei față de rolul feminin tradițional". (Hake în Passions and Deceptions - The Early Films of Ernst Lubitsch)

Să nu trecem cu vederea nici prezența lui Ossi Oswalda, vedeta multora dintre primele filme germane ale lui Lubitsch, precum Ich möchte kein Mann sein / I Don't Want to Be a Man / Nu vreau să fiu bărbat (1918) și Die Austernprinzessin / The Oyster Princess / Prințesa stridiilor (1919). Prezența puternică a lui Oswalda în aceste filme este marcată de mișcările sale jucăușe exagerate și de expresiile impertinente ale feței. În Die Puppe / The Doll / Păpușa, joacă un rol dublu, atât ca fiică a lui Hilarius, cât și ca păpușă. Interpretarea ei vibrantă și ludică imprimă filmului o energie veselă și, uneori, erotică, sfidând adesea așteptările societății în timp ce se deghizează într-o păpușă în mărime naturală. Gesturile ei jucăușe - cum ar fi scoaterea limbii sau mâncatul neglijent atunci când Lancelot (Hermann Thimig) se uită în altă parte - sugerează că doar prin această deghizare poate submina așteptările societății. Îmbinând artificii teatrale cu interpretări actoricești subversive, Die Puppe / The Doll / Păpușa nu doar distrează, ci și provoacă. Lubitsch abordează aceste idei cu o sensibilitate comică, în cadrul unei lumi fantastice care, în felul său, devine anarhică.

(text tradus din limba engleză / vizual: Vlad Cocieru)

Die Puppe / Păpușa
Germania, 1919
regie: Ernst Lubitsch
scenariu: Ernst Lubitsch, Hans Kraly / imagine: Theodor Sparkuhl, Kurt Waschneck / scenografie, costume: Kurt Richter
cu: Ossi Oswalda, Hermann Thimig, Victor Janson.



Regia: Ernst Lubitsch Cu: Victor Janson, Ossi Oswalda, Hermann Thimig, Josefine Dora

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus