Pe fondul deziluziei că are o meserie inutilă și că totul până acum pare a fi fost descoperit, protagonistul decide să pornească în această călătorie, trezindu-se dintr-o dată într-un turbion de evenimente la care nici nu visase de pe canapeaua lui, când încă își plângea de milă: "De ce? / De ce m-am făcut explorator? / De ce nu popă, bucătar sau actor? / Oh, ce meserie inutilă mi-am găsit. / Sunt explorator, fix când totul a fost deja descoperit."
Poștărița veselă și optimistă (Sorina Melean), ce străbate lumea în lung și în lat, îi înmânează exploratorului scrisoarea care l-ar putea scoate din depresie. Odată ajuns în Kenya, este preluat de mombasadorul, care vede în el un instrument de a-și întări poziția și a-și asigura o imagine bună în ochii concetățenilor săi. Este dus cu hei-rup-ul într-un studio de televiziune, unde o jurnalistă (Eliza Păuna), mereu în căutarea senzaționalului, îi cere să semneze un contract prin care se angajează să transmită la cald informații despre odiseea sa în mijlocul naturii sălbatice.
Acolo va întâlni o mulțime de personaje bizare. Printre acestea, Tarzan (Mihai Rădulea), "cel mai tare bavarez african", pasionat de "biologie, maimuțologie și antropologie", un savant care își propune, ca printr-un aparat sofisticat, de el însuși inventat, să transforme maimuțele în oameni. Culmea este că experimentul se realizează în formă distorsionată, atunci când portarul se împiedică și cade în aparat, fiind transformat pe loc în maimuță, sugestie la societatea actuală și la tendințele de dezumanizare, stereotipizare și îndobitocire a populației.
Un alt personaj savuros este ciobanul (Paul Bondane), care a zburat cu tot cu pășune și cu oi tocmai în jungla africană, atunci când un meteorit a dislocat o parte din munte. Mioarele sale și berbecul au talent muzical și mult umor, fiind întrutotul supuși stăpânului lor, mai ales că acesta ajunge printr-un concurs de împrejurări până la urmă guvernator.
Exploratorul este ghidat în călătoria sa de către "un agent de noapte", anxios și traumatizat de mic de către părinți, care "vede" animale inexistente, și de către un către un "agent de zi", care nu îl lasă pe bietul explorator nicio clipă să se odihnească. În ciuda oboselii, el este nevoit să danseze, să bea și să petreacă împreună cu poporul balonez, care are un ritual de prietenie pe care cei care vor să scape cu viață trebuie să îl urmeze întocmai.
Spectacolul are și o importantă notă educativă și critică la adresa societății contemporane dezumanizante și absurde, a corupției, aservirii economice și politice în scopul profitului material, a degradării mediului și a naturii prin urbanizare excesivă, a defrișărilor ilegale, care își propun o asfaltare completă a junglei.
Costumele fanteziste, decorurile exotice, muzica plină de ritm și ghidușii, umorul și jocurile de cuvinte fac din Jungla o experiență de neratat atât pentru publicul tânăr cât și pentru adulți.