După Resident Evil 1 şi 2, a venit timpul ca Milla Jovovich să distrugă din nou percepţia că ar fi o actriţă de Wim Wenders jucînd într-un film care arată ca o lecţie de tae-bo.
Rezumatul chiar nu merită mai multe cuvinte. Doar hint-ul că e vorba de vampiri şi încadrarea în viitor sînt suficiente pentru a-ţi da seama că e o nouă realizare a unui regizor care, în afară de Equilibrium, nu a numărat mai mult de 4 stele la fiecare film de-al lui de pe imdb. Dar cum trailerul şi-a făcut treaba cu succes şi toată lumea vrea să vadă maşini spărgîndu-se de ziduri, mai zăboveşti puţin în sală.
Nu am să vă umplu capul cu poveşti despre subiect. Singurul lucru pe care trebuie să îl ştiţi este că Milla e eroul principal şi are un păr cît se poate de violet. Totuşi, cred că a venit momentul să ne întrebăm: oare toate fetele astea de 80-60-80 sînt în măsură să spargă sute de feţe de soldaţi bine antrenaţi în doar cîteva zeci de minute? Hai să fim serioşi. În momentul în care Millei-actriţa i-ar apărea prima venă pe antebraţ sau prima fibră de muşchi pe triceps, ar fi retrogradată la reclame antirid. Eu, de pildă, aş vedea un fizic feminin mai bine conturat în astfel de filme. Cum ar fi Silvia Buiciuc, vicecampioană balcanică la culturism, pe care o ştiu de la sala de culturism Atlas Club din Brăila. Sau o aruncătoare de disc sau de suliţă.
Pe cînd filme cu patinatoare profesioniste care crestează feţele duşmanilor la o execuţie pe gheaţă? Sau nişte campioane la triatlon, care ar face ravagii pe orice cîmp de luptă? Sau cîteva jucătoare de tenis cu mingi de laser, aruncînd în aer corporaţii lacome care fac experimente genetice pe şoricei albi? De ce nimic din toate astea? Nu găsim feţe angelice în rîndul cucoanelor care fac sport de performanţă? Nu-i nici o problemă. Să pui un cap de Bellucci peste un corp de Venus Williams nu durează mult. Ştiu eu de la pozele din Academia Caţavencu.