Vacanţa / The Holiday e genul de film ideal pentru sărbătorile de iarnă, cînd afară e frig, oboseala întărită, iar expectaţiile estetice relativ scăzute. Publicul de la noi o ştie pe Nancy Meyers, dacă nu după nume, măcar după alte două comedii de-ale sale, What Women Want şi Something's Gotta Give.
The Holiday debutează promiţător pentru o comedie romantică. Iris (Kate Winslet) e jurnalistă la "Daily Telegraph", dar în pragul Crăciunului află că fostul ei iubit, după care ea mai suspină, dar care o manipulează cu nesimţire, urmează să se însoare. De cealaltă parte a oceanului, la Hollywood, o producătoare de traileruri pentru filme, Amanda (Cameron Diaz) tocmai îl uşuie din casă pe iubitul care a înşelat-o. Că stau într-un "cottage" sau în ditamai viloiul, femeile suferă la fel. Chiar dacă nu poate plînge, Amanda se hotărăşte să fugă undeva de Crăciun, să se umfle cu carbohidraţi. Iris plînge cu chiote în căsuţa ei ca de poveşti. Destinul amîndurora se schimbă într-o secundă. Amanda se trezeşte pe un site de case disponibile pentru schimb temporar, şi se hotărăşte pentru casa lui Iris. Cele două blonde fac schimb de geografii şi noul context le aduce bărbaţi noi, promiţători. (Dacă idila lui Cameron Diaz cu Jude Law pare ruptă din revistele mondene, în schimb cea dintre Winslet şi Jack Black e mult mai greu de imaginat.).
Povestea scrisă de Nancy Meyers nu are elemente de noutate, dar scenarista ştie să scrie replici şi să le umple cu miez, nu cu pene, cum se întîmplă în alte comedii. Cu excepţia cîtorva îngroşări ale scenariului şi ale jocului actriţelor, care fac pe alocuri ca povestea să băltească, filmul toarce în general în ritm alfa. Contribuie la asta, de ce să nu recunoaştem, şi casele frumoase, interioarele primitoare, hăinuţele deschise la culoare şi farmecul personal al actorilor. Pe lîngă aceste felii de viaţă ideală, scenarista toarnă glazura existenţei de vis de la Hollywood după care salivează o planetă întreagă. Gestul n-are nimic ironic sau mă rog autoironic, pur şi simplu toată lumea îi invidiază pe cei care trăiesc în inima industriei cinematografice şi ar vrea să fie în locul lor. Personajul scenaristului care a îmbătrînit o dată cu Hollywoodul şi pe care-l interpretează o legendă în viaţă, Eli Wallach, are farmecul lui, deşi e artificial de la o poştă. Regizoarea scoate şi alţi iepuraşi din joben, cum e de pildă apariţia de o secundă a lui Dustin Hoffman într-un centru de închiriere a DVD-urilor, tocmai cînd personajele stau cu Absolventul în mînă.
The Holiday e un film de pus sub brad pentru cei care au crescut în adoraţia filmelor hollywoodiene şi care recunosc cinematografului calitatea de a te face să uiţi pentru două ore de propriile găuri din ciorapi. Şi chiar dacă are crize de dulcegăreală, are şi momente blînde şi triste, şi nu puţine accese de sinceritate. Şi are şi-un cîine - apropo de o replică amuzantă din Shakespeare in Love ce rezuma părerea unui proprietar de teatru despre piesa ideală.