Cecil B. Demented

Pelicula semnată de unicul John Waters, Cecil B. Demented (joc de cuvinte cu numele marelui regizor clasic Cecil B. DeMille), titlu de excepţie, tradus însă prin nesăratul Panică la Hollywood. Din păcate, politica de programe care cere difuzarea filmelor “cu probleme” după miezul nopţii, indiferent de valoarea lor, ora 20 rămînînd rezervată peliculelor de distrat, adică de “netezit” creierul şi mai mult, ca şi ascunderea filmului sub acest titlu insipid, riscă să-l facă să treacă neobservat.

De data aceasta, satira corozivă a lui John Waters ajunge pînă în inima “cetăţii filmului”, Hollywood, poanta fiind că e unul dintre filmele de serie A făcute de regizor, deci, cum ar veni, pe banii celor de care face băşcălie! O starletă hollywoodiană de mare succes, Honey Witclock (interpretată de Melanie Griffith), este răpită de un grup de tineri cineaşti contestatari: aceştia au tatuate pe umăr numele regizorilor pe care-i idolatrizează, cap de listă fiind Peckinpah! Cum ar veni, în loc de ancore şi de “o iubesc pe Mary” să scrie numele unor DeMille, Welles, Kazan, Preminger şi alţi membri ai găştii!

Conduşi de un regizor cu mintea rătăcită, ei vor să turneze împreună cu diva pe care-o sechestrează filmul care să spună totul despre lumea în care trăiesc şi felul în care o văd. Faţă de momentul în care l-am prezentat prima oară pe John Waters, de-atunci s-au văzut şi în România cîteva filme ale lui: Cry Baby, Serial Mom, Pecker şi, iată, acum, Cecil B. Demented; toate sunt, însă, din anii ‘90, perioada în care regizorul a fost adoptat de studiouri şi a realizat filme care să poată fi văzute în orice cinematograf normal de pe teritoriul SUA.

Regizor unic în peisajul cinematografic contemporan, John Waters a fost socotit de mult un caz al lumii filmului, dar pînă la urmă, cum spuneam, studiourile au făcut pactul cu acest mare talent, el a lăsat-o mai moale, aşa că John Waters a devenit, în anii ‘90, cetăţean de onoare al urbei natale, Baltimore! Dintre toate titlurile dubioase care i s-au atribuit - “Sultanul Vulgarităţii”, “Baronul Prostului Gust” ş.a.m.d. - regizorul îl preferă pe cel de “Papă al Trash-ului”.

Născut în Baltimore, în 1946, într-o familie înstărită catolică, Waters a fost întotdeauna fascinat (obsedat, mai bine zis) de violenţă, sînge şi sex, în toate formele lor. În loc de a muri de plictiseală ca toţi oamenii normali, el a conceput o veritabilă estetică a prostului gust. Lui Waters îi place să afirme că, dacă nu ar fi făcut cinema, ar fi devenit ucigaş în serie! Scopul său mărturisit în viaţă a fost să zdrobească orice valoare a clasei mijlocii, pe care concetăţenii rigidului Baltimore ar fi preţuit-o. Ne putem bucura astfel (dar nu şi în România, unde aceste filme n-au unde să fie văzute) de capodopere ale vulgarităţii şi ale prostului gust manifest, cum ar fi Mondo Trasho, Pink Flamingos, Polyester, Hairspray, Divine.

Fişa tehnică :

Cecil B. Demented, SUA, 2000
Regia : John Waters
Cu : Melanie Griffith, Stephen Dorff, Alicia Witt, Adrian Grenier