Un negru amnezic şi o babă-n lift. Negrul are un flash în care-şi aminteşte că era comandant de trupe speciale şi trimitea soldaţii-n luptă plesnindu-i peste fund. Când se trezeşte, ce să vezi? Îi dădea na-na babei din lift. Liftul opreşte, şi baba iese, flatată şi dând ţanţoş din poponeaţă.
... Asta, ce-aţi citit mai sus, nu e filmul.
Nu e nici măcar "cea mai bună secvenţă" din film.
E pur şi simplu singura fază la care am zâmbit cu juma' de gură.
În rest, Code Name: The Cleaner e una dintre cele mai nesărate şi plicticoase încercări de a face comedie de acţiune, pe un fond de imbecilitate absconsă.
Eterna poveste cu amnezicul prins într-o încurcătură cu spioni din care nu înţelege nimic (nici el, da' nici noi), înjghebată trenant, dar împiedicat. Scenariu fără cap şi fără coadă, parcă scris de-un copil de clasa a doua care promite, mânca-l-ar mama. Doldora de inadvertenţe, incoerenţe şi alte chestii pierdute pe drum, sau care se contrazic singure. Regie mai idioată decât la Haralambie Boroş (de unu', Les Mayfield), cadre complet aiurea, tăieturi de montaj din topor (Michael Matzdorff - dacă-l chema doar "maţ", nu era nici o pagubă, că de-acolo pare să fi scos majoritatea lungimilor de cadru).
O faună de mişcători mai ceva decât la Cântarea României. Protagonistul e negru, gras, urât, cabotin şi fără pic de haz, jucat de un fel de Doru Octavian Dumitru american, pe nume Cedric "The Enternainer" (după ce că-i un zero barat ca actor, mai are şi nume tâmpit). Lucy Liu, celebra asiatică din Îngerii lui Cearli şi Kill Bill, care nici aici nu mi se pare mai mult decât un cur sexy cu ochi străini şi goi - şi migdalaţi pe fond galben. Nicollette Sheridan, ceva blond, ridat şi lung în craci, care joacă atât de prost, încât aş începe s-o iau în şuturi, dacă nu le-aş fi epuizat deja din primul cadru, când am văzut cât de insipidă şi antipatică e.
Ar mai fi de reţinut că-i iar unul dintre filmele astea rasiste cum e moda mai nou, în care erou-i negru (negru de mahala, mai bine zis, cu toate manierismele lor răsuflate - aici, răsuflate agresiv), iubita lui e galbenă, şi toţi bandiţii-s albi (a, ba nu, unul dintre albi e bun - prizărit şi caraghios, pierdut printre ceilalţi). Ei bine, n-o să spun despre Cedric ăla că-i "afro-american", ci negru, nene, ne-gru!!! Lucy Liu e mongoloidă-n toată regula, iar producătorii, scenariştii şi regizorul nu sunt "mentally challenged" ci pur şi simplu nişte fuckin' retarded morons.
Un detaliu promoţional: mapa de presă era pe CD. N-o să mă credeţi, dar mi-a fost frică să-l bag în drive timp de o zi şi mai bine. Până la urmă, mi-am luat inima-n dinţi şi m-am uitat ce conţinea: fişiere doc, poze şi trailerul. FILMUL, IOC!
Am răsuflat uşurat. Pe bune!
24 ianuarie 2007, h. 17:15-17:41
Bucureşti, România