România Liberă / iunie 2003
Sabrina
Chiar dacă cunoaşteţi mai bine varianta anilor ‘90, remake-ul realizat de Sydney Pollack, cu Julia Ormond, Harrison Ford şi Greg Kinnear, nu trebuie neglijat nici originalul, mai ales că aparţine unui mare regizor, deşi, în ciuda succesului de public de care s-a bucurat, filmul nu este unul dintre cele mai importante ale sale.

Povestea este deja cunoscută, şi datorită remake-ului de care vorbeam: Sabrina, fiica şoferului unei familii superînstărite, născută şi crescută la conacul acesteia, este îndrăgostită de fiul cel mic al "stăpînilor" săi, playboy-ul clanului. Măcinată de acest amor, fata pleacă la Paris, oraşul care transformă pe oricine, aşa că din Europa se va întoarce o cu totul altă Sabrina, care va atrage din ce în ce mai mult atenţia fratelui mai mare şi mai serios.

Subiectul este tipic unui film de Billy Wilder, maestrul comediilor cu gust dulce-amărui. Cu siguranţă, oricine a văzut şi a rîs (amar!) la cel puţin un film de Billy Wilder, regele comediei americane pentru o lungă perioadă de vreme (autor, însă, şi de filme intens dramatice). Putînd fi privit ca "veriga-lipsă" dintre epoca de aur a Hollywoodului şi cinematograful contemporan, lui Billy Wilder, regizor de origine austriacă, născut în 1906, i-a plăcut să exploateze gustul pentru clişee al americanilor, oferindu-le, fără ca aceştia să-şi dea seama, propria sa viziune, cinică şi mizantropică, asupra societăţii lor. Deviza sa era: "Se ia un clişeu foarte răspîndit şi se arată reversul medaliei".

Dintre multele sale filme, să amintim doar: Weekend-ul pierdut (1945, Oscar pentru film şi regie), Sunset Boulevard (1950, necruţătoare privire asupra "cetăţii filmului"), Şapte ani de căsnicie (1955), Dragoste de după-amiază (1957, din nou cu Audrey Hepburn), Martorul acuzării (1957), Unora le place jazzul (1959, sclipitoare comedie cu Marilyn Monroe şi Tony Curtis), Apartamentul (1960, din nou Oscar pentru film şi regie), Irma La Douce (1963), Viaţa particulară a lui Sherlock Holmes (1970), Prima pagină (1974), Mitul Fedorei (1978, o nouă privire asupra lumii filmului), Buddy Buddy (1981).

Marele regizor nu a mai lucrat după acest ultim film şi a încetat din viaţă anul trecut, la vîrsta de aproape 96 de ani. Deşi a oferit unor mari actori, cum ar fi Audrey Hepburn, Marilyn Monroe, Shirley MacLaine, Walter Matthau, Ray Milland (Oscar pentru Weekeend-ul pierdut), Gloria Swanson (revenire spectaculoasă în Sunset Boulevard), Marlene Dietrich, posibilitatea de a crea roluri de referinţă în filmele sale, actorul preferat al lui Billy Wilder a fost Jack Lemmon, prezent în nu mai puţin de 7 (şapte) pelicule.

Fişa tehnică :

Sabrina, SUA, 1954
Regia : Billy Wilder
Cu : Audrey Hepburn, Humphrey Bogart, William Holden
Regia: Billy Wilder Cu: Humprey Bogart, Audrey Hepburn

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus