Observator Cultural / septembrie 2001
Hannibal
Întoarcerea lui Hannibal, consemnată mai jos de Holden-ştiţi-voi-care... După reclama la Jocurile seducţiei a început păcătosul de film. Era atît de infect că mă fascina. Era despre un canibal, unul Lecter şi nu mai ştiu cum, care apăruse şi-n The Silence of the Lambs şi îi mîncase şi-acolo pe unii. Stătuse o vreme în închisoare unde se tot conversase cu o poliţistă, una Clarice, toţi se temeau de el numai Clarice nu, şi pe urmă evadase şi dispăruse fără ca ceilalţi să aibă nici cea mai mică idee unde se duce. De fapt e în Florenţa unde ţine cursuri de artă, dar Clarice nu ştie.

Pe urmă îi trimite fetei un plic, iar fata, de unde fusese pusă pe liber din cauza unei intervenţii ratate, se pune pe treabă şi încearcă să dea de el. Cum-necum, ia urma unui poliţist italian care voia să obţină răscumpărarea pusă pe capul lui Lecter de unul pe care ăsta l-ar fi desfigurat rău de tot în trecut. Ca să se răzbune, desfiguratul înăcrit vrea să-l dea la porci, drept pentru care ţine legătura pe celular cu nişte ţărani din Sardinia despre soarta şi apetitul bietelor animale. Să-ţi vină greaţa, nu alta. În orice caz, poliţistul italian se duce acasă la canibal, da' ăsta nu e în cea mai bună dispoziţie, aşa că nu-l mănîncă; ba chiar îl ajută să care nişte valize. Proasta dispoziţie nu-l ţine mult, pentru că la următoarea vizită canibalul îi spune poliţistului că vrea să-i mănînce nevasta, după care îl spînzură şi-i lasă măruntaiele să cadă pleoşc pe asfalt şi-aşa mai departe. În cele din urmă, Clarice se conversează cu Lecter pe mobil, după care adoarme dusă în timp ce canibalul se fîţîie prin livingul ei, punîndu-i mobilul la încărcat şi lăsîndu-i pe masă o revistă deschisă la o reclamă Gucci.

Şi Clarice se trezeşte şi-şi dă seama că el a fost prin casă, da' el o sună şi-i dă întîlnire undeva într-un parc de distracţii. Acolo, ea se uită în stînga şi în dreapta în timp ce el se dă în căluşei şi îi atinge părul. Ea se sesizează cu greu, iar cînd îi ia urma găseşte o pereche de pantofi taman ca-n reclama din revistă, lăsaţi de el. Numai că pe urmă-l prind ţăranii din Sardinia, care-l leagă şi-l duc direct la reşedinţa desfiguratului. Şi taman cînd ăsta să-l servească porcilor apare ea care îl salvează, după care leşină în timp ce desfiguratul e împins de unu' în arena animalelor hămesite. Lecter fuge cu tot cu Clarice în casa unui senator de care am uitat să vă spun că de fapt el a vîrît-o pe Clarice în toată povestea asta. Îl droghează pe senator, o droghează pe ea, după care o îmbracă într-o rochie neagră cu decolteu ascuţit exact ca-n reclama din revistă şi-ncepe să pregătească masa. Ea se trezeşte ameţită, cheamă poliţia după care coboară în salon unde senatorul stă în capul mesei şi aşteaptă să fie servit.

V-aş povesti eu şi restul, dar simt că mi se face greaţă. Nu că m-aş teme să vă stric plăcerea sau mai ştiu eu ce. Că n-am ce să stric. Zău! Fapt este că pînă la urmă, Lecter îi despică craniul senatorului, îi taie o bucăţică de creier pe care îl prăjeşte şi-l serveşte celor doi invitaţi, ea varsă şi se duce în bucătărie de unde ia un cuţit cu care vrea să-l înjunghie pe canibal. El bagă de seamă că ea ascunde ceva la spate şi îi prinde părul de frigider, fără să bage de seamă că şi ea i-a prins mîna de a ei printr-o pereche de cătuşe. El îi bîguie cîteva cuvinte simţite în ureche şi cînd e gata să vină poliţia, ia un satîr, îşi taie mîna şi o ia la sănătoasa prin pădure. Tot ce vă pot spune e să nu vă duceţi la filmul ăsta dacă nu vreţi să vă vărsaţi maţele.

Hannibal

Regia: Ridley Scott.
Cu: Anthony Hopkins, Julianne Moore, Ray Liotta, Giancarlo Gianini
Regia: Ridley Scott Cu: Anthony Hopkins, Jullianne Moore, Ray Liotta, Giancarlo Gianini, Gary Oldman

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus