Un film controversat - The Lord of the Rings: The Fellowship of the Rings

Filmul lui Peter Jackson The Lord of the Rings: The Fellowship of the Rings a fost lansat cu o tactică managerială şi o strategie publicitară demne de un Napoleon al secolului XXI, ceea ce v-a duce, cu siguranţă, la recorduri de încasări. Cu cele mai mari desfăşurări de forţe pe platouri, filmul îşi are originea literară în depărtatul an 1937, cînd scriitorul englez J.R.R. Tolkien publica povestirea "Bilbo, Hobbitul", urmat după război, în anii 1954-1955 de vestita trilogie "Stăpînul inelelor", ce configurează un univers straniu, de factură fantastică, cu rasele şi limbile sale, cu o geografie ciudată. În centrul povestirii lui Tolkien (dispărut în 1973) se află culturile ce au format Pămîntul de Mijloc, locuite de hobbiţi, pitici, oameni, elfi, vrăjitori, troli, enţi, orci, Călăreţi Negri şi Uruk-Hai.

Proiectul lui Peter Jackson (care a cuprins ecranizarea întregii trilogii) a necesitat 274 de zile de filmare şi nu mai puţin de o armată de 120 de tehnicieni împărţiţi în şase departamente: creaturi, efecte speciale, machiaj, arme şi armuri, machete şi filmări cu machete. Creaturile imaginare din film au fost individualizate, iar exterioarele ce trebuiau să înfăţişeze Pămîntul aşa cum arăta el acum şapte mii de ani au fost găsite în Noua Zeelandă, unde tehnologiile moderne n-au pătruns încă şi unde există şi în prezent, fabuloase zone sălbatice şi nelocuite. Şi sectorul recuzită şi arme a avut realizări spectaculoase: astfel au fost create peste 900 de armuri, două mii de arme din cauciuc, peste o sută de arme confecţionate manual, peste două mii de obiecte de uz casnic, create manual de artizani, precum şi peste 1600 de elemente anatomice - urechi şi perechi de labe de picior - individualizate pe numere şi forme. Printre cele mai reuşite efecte vizuale se numără personajele negative realizate integral digital precum Gollum, Treeberg, Balrog şi ochiul lui Sauron. Gollum a fost realizat printr-o combinaţie de animaţie pe computer şi o tehnologie sofisticată de captare a mişcării prin folosirea dinamicii fluidelor. Gollum va fi protagonist în The Lord of the Rings: The Two Towers.

Distins deja cu trei premii ale Institutului American de Film (cel mai bun film al anului, cel mai bun realizator de efecte digitale - Jim Rygiel şi cea mai bună scenografie - Grant Major), deţinător a cinci premii conferite de Academia Britanică de Film (cel mai bun film, cea mai bună regie, cele mai bune efecte speciale, cele mai bune machiaje şi coafuri şi trofeul "Orange" pentru filmul anului), prima parte a filmului semnat de Peter Jackson are mari şanse să cucerească şi cîteva Oscaruri. Dar pentru a mai stăvili entuziasmul unor spectatori faţă de acest film, trebuie să vă oferim şi alte cîteva date extrase din cunoscuta revistă "Cahiers du Cinéma", unde opera lui Jackson a fost calificată: o dată, neapărat de văzut (x x x), o dată, de văzut (x x), o dată, de văzut la nevoie (x) şi de patru ori inutil să vă deranjaţi (?). Iată ce scrie printre altele şi cronicarul Jean-Marc Lalanne: "În operaţia mondială The Fellowship of the Rings filmul lui Peter Jackson este fără îndoială veriga slabă. Nonevenimentul artistic are măsura zgomotului mediatic ce i-a însoţit apariţia pe ecrane. De la Peter Jackson aşteptam altceva decît acest terci vizual, desfăşurat fără nici o osatură dramatică, o imagerie numerică uzată pînă la limita maximă. Trecut prin rîşniţa unui scenariu în acelaşi timp prea lung şi prea scurt, fresca cultă a lui Tolkien face figura unei prostii mesianice grandilocvente". No comment!