România Liberă / mai 2002
Nu reprezintă a opta minune a lumii! Merită să o vezi şi să o păstrezi în memorie însă ca pe un delicat "miracol". Este vorba despre frumoasa nebunie a unor tinere, Nicoleta Nicorici (director), Claudia Negroiu (coordonator de proiecte) şi regizoarea Teodora Cîmpineanu, care şi-au pus în gînd şi au reuşit să transforme "examenul de diplomă" al acesteia din urmă în spectacol ajuns acum pe buzele unor importanţi oameni de teatru, ale jurnaliştilor şi ale publicului bucureştean. Faptul se petrece la Casa de cultură din strada 11 iunie, nr 41 din Capitală (la centrul MAD), iar spectacolul cu O noapte furtunoasă este cu atît mai demn de preţuirea noastră cu cît se remarcă în "Anul Caragiale", cînd nu puţine teatre şi-au propus a-şi încerca forţele în confruntarea cu capodoperele părintelui dramaturgiei naţionale.

Seara în care ne-am numărat printre spectatori a fost pe drept cuvînt o sărbătoare pentru gazde, pentru interpreţi şi pentru ideea de teatru, în general. Spun asta deoarece între cei vreo sută de fericiţi părtaşi la reprezentaţie, care au rîs fără oprelişti şi au aplaudat cu generozitate performanţa inimosului colectiv artistic alcătuit de regizoare, s-au aflat personalităţi ale vieţii teatrale, în frunte cu Liviu Ciulei, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Horaţiu Mălăele, Emilia Popescu, Maria Teslaru, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Alexandru Bindea, Valentin Teodosiu, George Mihăiţă ş.a.

O mică bijuterie este acest spectacol întrupat din sărăcie, tinereţe şi iubire. Nimeni n-a primit nimic de pe urma celor două luni de repetiţii şi a spectacolelor prezentate pînă acum! Decorul, recuzita şi costumele gîndite de tînăra scenografă Andreea Costenco au fost adunate de prin teatre şi de-acasă de la regizoare şi de la interpreţi. Din acest motiv seara, după spectacol, fiecare dintre ei pleacă acasă cu ce a adus: o pălărie, o puşcă veche, un baston, o faţă de masă, cîteva pahare, o damigeană, cămăşi de noapte, pantofi etc. Dincolo de sărăcia ce ne aminteşte (şi) de farmecul trupelor ambulante, explicaţia "miracolului" stă în oceanul de iubire pentru teatru şi în talentul acestor interpreţi, aproape bolnavi de bucurie în final, la aplauze, cînd i-au descoperit în sală pe aceia care le răsplăteau osteneala şi harul. Într-adevăr, Nicolae Urs (Jupîn Dumitrache), Alexandru Georgescu (Ipingescu), Luminiţa Erga (Veta), Alina Berzunţeanu (Ziţa), Vlad Zamfirescu (Chiriac), Silviu Biriş (Rică Venturiano) şi Simona Popescu (Spiridon), aplaudaţi adeseori la scenă deschisă şi ovaţionaţi în final, ne-au mărturisit că a fost "o seară memorabilă" pentru cariera lor, în care şi reacţiile sălii, şi aprecierile rostite în foaier de domnul Liviu Ciulei, de Mariana Mihuţ, Horaţiu Mălăele sau Alexandru Bindea au preţuit cît un... "Oscar". De mult nu am rîs cu atîta poftă, nu m-am simţit atît de bine ca la acest spectacol impresionant prin prospeţimea şi farmecul lui", afirma Emilia Popescu, în timp ce unul dintre "vinovaţii" de succes, Silviu Biriş, ne-a mărturisit plin de emoţie: "Am crezut că visez cînd am văzut cine este în sală şi ne aplaudă!"

Fie acea senzaţie de prospeţime şi tinereţea de spirit a reprezentaţiei, fie iscusinţa şi discreţia cu care este sugerată complicitatea din jurul triunghiului conjugal, ardoarea cu care Jupîn Dumitrache ne povesteşte peripeţiile de la "Union", contrapunctul spectaculos dintre abisurile sentimentale ale Vetei şi exaltarea Ziţei, jocul viu colorat, de un umor debordant dovedit de interpretul lui Rică Venturiano sau trecerile de la aerul mucalit la mărunta ticăloşie şi la insolenţă din evoluţia lui Spiridon reprezintă doar cîteva dintre argumentele care personalizează această lectură scenică şi conduc la binemeritatul ei succes de public.

Pe cît de vrednici de laudă sunt artiştii, pe atît de lungă şi de tristă este însă aşteptarea sponsorilor şi a forurilor care ar putea încuraja această iniţiativă din zona teatrului alternativ, conferindu-i un statut demn de dimensiunea ei morală, de valoarea artistică şi de aprecierile stîrnite pînă acum de O noapte furtunoasă pe scena unei case de cultură. S-au mai văzut miliardari autentici sau de carton care să bage bani în fotbal. Pe cînd or investi ei şi într-o asemenea ispravă din Casa Thaliei? Asta ar fi cu adevărat a opta minune...
De: Ion Luca Caragiale Regia: Teodora Cîmpineanu Cu: Nicolae Urs, Vlad Zamfirescu

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus