Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt

La Teatrul Nottara a avut loc sîmbătă premiera spectacolului cu Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt, în regia lui Claudiu Goga, interpretat de Alexandru Repan şi Mircea Diaconu. Scenografia: Sică Rusescu. Autorul acestei piese e unul dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi europeni de azi, deşi nu are mai mult de 43 de ani. Piesele sale sunt jucate la Berlin, Londra, Los Angeles, Moscova, Tokio. Libertinul său a fost pus în scenă la Bulandra de Alexandru Tocilescu, acum cîteva stagiuni. Traducătoarea pieselor lui Eric-Emmanuel Schmitt este dna Paola Bentz-Fauci, care a publicat aceste texte, în urmă cu cîtva timp, la Cartea Românească.

Variaţiuni enigmatice este titlul unei piese muzicale a compozitorului englez Edward Elgar, al cărei motiv principal ritmează acţiunea piesei şi a spectacolului. Compusă cu o desăvîrşită ştiinţă a suspansului, cu dezvăluiri gradate ale fundalului a ceea ce vedem şi auzim, piesa creşte într-un ritm constant spre final, chiar dacă un spectator şi cititor experimentat e în stare să ghicească, un moment mai devreme, ceea ce dramaturgul îi îngăduie spectatorului să afle la un moment dat. E o piesă despre dragoste, moarte, manipulare. Există o anume poezie conţinută în subtextul textului, pe care Claudiu Goga, cu concursul celor doi excelenţi actori, o dirijează astfel încît să nu pară stridentă. De altfel, nici autorul nu e un începător care să-şi reverse elanurile poetice asupra bietului spectator fără apărare. Alexandru Repan e dur şi cinic în prima fază, devenind tot mai uman pe parcursul acţiunii, arma cu care trage la început în vizitatorul său devine cîrjă şi-n cele din urmă se prăbuşeşte. Mircea Diaconu, la rîndul său, trece şi el prin diverse faze - la el, însă, calea e inversă, întîi e cea umilă, a lui nimeni în faţa scriitorului premiant Nobel, dar treptat preia conducerea, fapt ingenios sugerat şi de alternanţa pe podiumul scenei cu două niveluri pe care urcă ba unul, ba celălalt, ba, cînd situaţia pare egală, amîndoi protagoniştii. O piesă cu doi actori e dificil de reprezentat în aşa fel încît spectatorul să fie tot timpul în priză. Regizorul Claudiu Goga, actorii Alexandru Repan şi Mircea Diaconu, scenograful Sică Rusescu, cu tot spatele Teatrului Nottara, au reuşit.