Trecutul cultural al României din perioada regimului comunist, "neprietenoasă" cu artiştii şi intelectualii veritabili, dar şi din primii ani '90 va fi recuperat de un grup independent de artişti şi teoreticieni, într-un proiect ("reSourcing. Platformă critică") organizat de Asociaţia Ecumest din Bucureşti şi susţinut de Fundaţia Erste din Viena.
Proiectul, care se desfăşoară deja pe mai multe direcţii de cercetare - dans contemporan, teatru, artă vizuală, arte marţiale -, urmăreşte "o cercetare multidisciplinară asupra istoriei culturale recente în România, propunîndu-şi documentarea şi recuperarea unor mişcări care au influenţat dezvoltarea prezentă a scenei culturale, artistice şi intelectuale". Printre iniţiatorii acestui demers complex se numără Andreea Dumitru (critic de teatru), Manuel Pelmuş (dansator şi coregraf), Dan şi Lia Perjovschi (artişti vizuali), Ştefan Tiron (curator şi teoretician independent), Mihai Mihalcea (directorul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti - CNDB).
Primele rezultate au fost prezentate joi, 6 septembrie 2007, în cadrul unei întîlniri-dezbatere, desfăşurată la CNDB. "Trecutul recent este foarte seducător. Am vrut să descopăr părţile mai întunecate ale teatrului românesc. Oamenii din domeniu nu prea comunică între ei, iar acest proiect este o şansă unică; mai ales finanţatori pentru o astfel de cercetare nu prea există", a explicat Andreea Dumitru unul dintre scopurile cercetării sale intitulate "Cine mai are nevoie de teatru după '89?".
Manuel Pelmuş urmăreşte descoperirea unor puncte de plecare pentru o viitoare istorie a dansului contemporan românesc, prin cercetarea sa Suprafeţe. "Mi-am dat seama că avem puţine informaţii despre ce însemna dansul în perioada comunistă, în afara curentelor oficiale. Despre trecut, ştiam că a fost ceva, dar nu era foarte clar, mai mult legende. Aşa că i-am căutat pe acei coregrafi care făceau şi altceva decît ce era acceptat de comunişti", a precizat Manuel Pelmuş. Pentru început, el a realizat mai multe interviuri filmate cu cîţiva dansatori cunoscuţi în epocă şi care se organizaseră în companii de dans underground. "Următoarea etapă este stabilirea traiectoriei spectacolelor care au creat rumoare în epocă. Vrem să facem şi interviuri cu coregrafi tineri pentru a vedea care este percepţia lor asupra acelei perioade, dar şi a situaţiei pe care au găsit-o în anii '90", a menţionat Manuel Pelmuş.
Tot ce se întîmplă dincolo de dojo
Shortcut, cercetare realizată de Lia Perjovschi, îşi propune "recuperarea specialiştilor vizibili sau mai puţin din diferite domenii - experienţa, strategia şi felul în care au creat oportunităţi pentru a-şi exercita profesia şi a-şi trăi viaţa într-un mediu mereu neprietenos".
"De fapt, vreau să creez scurtături spre aceste informaţii, vreau să recuperez lucruri care au fost, la vedere sau nu. Acum, pe anumite zone, există un exces de informaţii, dar asta nu ajută neapărat pentru că mulţi se rătăcesc. Aici intervin scurtăturile", a precizat Lia Perjovschi.
O altă direcţie de cercetare vizează artele marţiale româneşti şi zona de subcultură dintre 1985 şi 1995 - reconstrucţia lor fictivă şi legendele urbane declanşate de aceste arte. "Pentru mediile academice rigide, această cercetare va părea ciudată sau echivocă, reunind cele mai rele aspecte ale culturii populiste şi underground. Nu încercăm să construim cronologii sau descendenţe paleative ale stilurilor artelor marţiale româneşti. Teritoriul nostru îl constituie tot ce se întîmplă dincolo de dojo. Tot ceea ce a scăpat ierarhiilor interne rigide sau banalităţii vieţii cotidiene în acea perioadă", au arătat Ştefan Tiron şi Sebastian Big.
Rezultatele cercetărilor din cadrul reSourcing. Platformă critică se vor constitui într-o arhivă de materiale scrise, audio, foto şi video, care vor fi ulterior disponibile spre consultare pentru public.