Trebuia să se întâmple ceva ca Robert Redford să regizeze un nou film. Până la acest Lions for Lambs nu mai regizase din anul 2000 (The Legend of Bagger Vance). Iar acest ceva e, evident, războiul din Irak şi campania "War on Terror", declanşată de SUA după atacurile de la 11 Septembrie. Lions for Lambs reprezintă 88 de minute de concentrat. Punctul lui forte e, evident, scenariul scris de Matthew Michael Carnahan (care a scris şi comercialul Kingdom).
Lions for Lambs are toate atuurile pentru a-i plictisi pe fanii producţiilor de acţiune. Se vorbeşte tot timpul, iar secvenţele de luptă sunt insignifiante. Clar, nu despre război e vorba, ci despre ce duce la el. Structural, filmul are trei bucăţi care se intercalează în permanenţă. Primul îi are ca eroi pe un tânăr şi ambiţios - la limita obrăzniciei - senator (Tom Cruise) şi pe o jurnalistă (Meryl Streep) căreia vrea să-i vândă, în exclusivitate, pontul pentru o nouă campanie în Afganistan. Bucata nr. 2 are ca personaje un profesor universitar (Robert Redford) care încearcă să convingă un student cu potenţial să nu se irosească, iar a treia, singura mai "mişcată", e cea din Afganistan, unde doi dintre studenţii aceluiaşi profesor sunt pe cale să pornească în acea nouă campanie promovată de senatorul interpretat de Tom Cruise. Deci şarpele îşi muşcă coada, dar nu ştiu dacă-l doare pentru că nu ştiu dacă şarpele simte. Nu ţi-e uşor să-ţi dai seama că Redford se pronunţă împotriva războiului din Irak, dar meritul lui e poate tocmai acest vag care iese ca un abur din conversaţiile încinse ce reprezintă de fapt filmul. Duelul dintre senator şi jurnalistă are toate armele unui duel între doi combatanţi inteligenţi şi care se cunosc bine, dar care, sub masca politeţii, nu-şi pot scoate ochii. Lucrurilor nu li se spune pe nume, ceea ce stimulează argumentaţia. Am auzit numai lucruri bune despre film, înainte să-l văd, de la un psiholog; disputele şi demonstraţiile verbale au logică.
Filmul are mai multă forţă şi din pricina finalului tăiat scurt, care te obligă să completezi singur povestea. A încercat senatorul s-o manipuleze pe jurnalistă? A dat ea materialul pe post? A hotărât studentul să-şi ia viaţa în propriile mâini? Evident, Robert Redford nu a considerat că aceste lucruri sunt mai importante decât proiecţia lor în abstract - adică responsabilitatea fiecăruia pentru propriile gesturi.
Lions for Lambs te trimite la inteligenţa argumentaţiei din filmele lui Sidney Lumet, dar te trage înapoi într-o realitate căreia, poate din pricină că e prea prezentă, nu-i găsim pe deplin înţelesul.