Serialul de suflet al lui Matt Groening, creat, scris şi produs de el, îşi ia numele de la o expoziţie din 1939 a General Motors-ului, a cărui temă, era, evident, viitorul.
Futurama se învârte în jurul unui pizza-boy criogenat accidental pe 31 decembrie 1999 pentru 1.000 de ani, care se trezeşte într-un New New York care, politic vorbind, nu-i chiar atât de diferit de lumea de azi, doar că, să zicem, ministrul de externe s-ar ocupa de relaţii cu alte planete, iar preşedinţii sunt capete vorbitoare în borcane. Iar Nixon conduce Pământul... tot dintr-un borcan. Urându-şi slujba de curier încă din anul 1999, eroul nostru, Fry (vocea lui Billy West, care a făcut vocile şi pentru Ren & Stimpy), se trezeşte o mie de ani mai târziu cu aceeaşi problemă (cum ar zice Snake Plissken "The more things change the more they stay the same"), ba chiar cu una mai gravă pentru că, în anul 3000, ţi se implantează un "job chip" care determină slujba ta pentru restul vieţii. Aşa că Fry refuză cu obstinaţie să i se implanteze cipul de către Leela (voce Katey Segal a.k.a. Peggy Bundy) şi fuge cu ea în căutarea unei alternative. Pe drum îl întâlnesc pe Bender, robotul alcoolic cleptoman şi cât se poate de mizantrop şi încep să caute în trei vreo rudă de-a lui Fry. Găsesc, în sfârşit, un stră-stră-stră-...-strănepot de-al lui care are vreo 80 de ani şi conduce o companie de livrări. Aşadar, cei trei se angajează acolo şi, aleluia, Fry e curier! Cu asta tocmai v-am povestit pilotul. Alţi angajaţi ai companiei Planet Express sunt Dr. Zoidberg, un fel de homar-extraterestru pur şi simplu sinistru, Hermes, un fost campion olimpic la limbo, acum birocratul workaholic al companiei şi o Amy oarecum asiatică, redundantă până în măduva oaselor.
Dar să revenim la omul din spatele scenei. "When the authorities warn you of the dangers of having sex, there is an important lesson to be learned. Do not have sex with the authorities!" Matt Groening la 23 de ani a plecat din Oregon spre Los Angeles unde, printre diverse slujbe ciudate, a început să lucreze la o bandă desenată numită Life in Hell, pe care o scria, o xeroxa şi o împărţea ca pe fluturaşi în faţa localurilor unde lucra. Apoi cineva l-a remarcat şi a început să scrie prin ziare, s-a remarcat şi aici, s-a căsătorit şi, până la urmă, a publicat o serie Life in Hell: School is Hell, Work is Hell, Love is Hell etc. Seria Life in Hell arată viziunea asupra vieţii a unei familii de pseudo-iepuraşi paranoici, nevrotici şi angoasaţi. Apoi James Brooks (regizorul As Good As It Gets) l-a abordat şi aşa începe cariera lui Matt Groening şi unul dintre cele mai mari şi importante seriale TV animate: The Simpsons; care a devenit între timp şi cel mai longeviv serial american din toate timpurile. Ar fi inutil să zic că serialul a fost un fenomen cultural şi că aproape i-a omorât pe Beavis & Butthead, pentru că e un lucru bine ştiut. Ce s-ar putea să nu fie un lucru bine ştiut de toata lumea e că în 1995, la 6 ani după lansarea Simpsonilor, Groening a avut o ceartă uriaşă cu Brooks care a dus la retrogradarea lui Matt pe un post relativ nesemnificativ: "creative consultant" - deci nu s-a retras pentru că s-a plictisit de muncă - în ciuda impresiei generale. După cearta asta Groening a lansat un nou proiect. Puteţi ghici care e?
Futurama din cauza programării incredibil de proaste, la o oră la care concura cu fotbalul şi ştirile, a avut rating-uri mici, deşi şi-a creat un număr considerabil de fani devotaţi. După 5 sezoane Fox-ul a decis să termine cu Futurama, însă datorită profiturilor DVD-urilor lansate recent, există posibilitatea reluării seriei (oricum în 2007 e proiectat un film de lung-metraj, Futurama: Bender's Big Score). Aşa că, în cuvintele lui Bender: "Let's face it, comedy is a dead art form. Now tragedy, ha ha ha, that's funny."