1973. Cinci tineri hippioţi, un pic drogaţi & băuţi în drum spre un concert Lynyrd Skynyrd culeg pe drum o autostopistă şocată care-şi zboară creierii în duba lor. Opresc într-un orăşel uitat de lume (din statul lui Bush) pentru a lăsa cadavrul în grija şerifului. Greşeală fatală!
E foarte riscant să "atingi" un clasic, fie el şi al genului horror. Mai ales cînd respectivul e tătucul tuturor slasher-elor şi cel care a patentat povestea cu "bazat pe întîmplări reale" (atît de familiară de la faimosul Blair Witch Project). Anul trecut Dawn of the Dead a dovedit că se poate scoate o poveste decentă, eficientă & la zi dintr-un film-cult; realizat în 2003, The Texas Chainsaw Massacre e un nou exemplu în acest sens. Adaptînd scenariul lui Kim Henkel & Tobe Hooper (inspirat, ca şi Psycho, de cazul criminalului în serie canibal, necrofil & nebun Ed Gein), noua echipă a lăsat de-o parte subtextul social şi politic, dementa scenă climactică a cinei "în familie" precum şi imaginea zgrunţuroasă ce dădea un aer de autenticitate documentară originalului; i-au păstrat pe John Laroquette (naratorul prologului) şi operatorul Daniel Pearl - care face aici o treabă extraordinară, ca şi echipa scenografică, răspunzătoare pentru mai mult de jumătate din aerul sumbru şi înspăimîntător. Şi, evident, pe sinistrul Leatherface & drujba lui.
Regizorul debutant Marcus Nispel e o vedetă în lumea videoclipurilor şi asta se vede în montajul frenetic şi în perfectul control al ritmului poveştii. Cu o distribuţie de cvasi-necunoscuţi, în care singura vedetă e frumoasa Jessica Biel (alergînd în blugi & muleul alb ce-i evidenţiază formele apetisante) şi excelentul R. Lee Ermey (Full Metal Jacket) în rolul sinistrului şerif.
Pînă la urmă, un film onest ce arată mult mai puţin gore decît ai crede preferînd să sugereze mare parte din orori (dezmembrări, agăţat în cîrlige de măcelărie ş.a.) prin filmare şi sunet.