Nu ştiu despre ceilalţi ani şi celelalte ediţii (au fost, tot ce se poate, identice), dar Gala de luni, 24 martie, anul de graţie 2008, a oferit o fascinantă călătorie în timp (undeva pe la începutul anilor '90). Scenografia generoasă a ezitat "modern" între indiciile "culturii" ori "spectacolului" (jilţuri, lumînări aprinse, ghivece cu flori) şi "îndrăzneala" de inspiraţie disco-orientală (fum pompat semnificativ pe scenă, cortină din lurex auriu, lumini fucsia & oranj).
Discursul prezentatorilor Galei (altfel fermecătorul actor Victor Rebengiuc şi graţioasa actriţă Ilinca Goia) a reuşit să se conserve în parametrii "discursului oficial din toate timpurile", poate cu mici tuşe PR-istice de început de secol 21, dar şi acestea discrete. Şi ca în alte vremuri, ca întotdeauna, de fapt, marele mecanism impresionant de kitsch şi de prăfuit a înghiţit perfect micile fisuri omeneşti sau autentice sau şi una şi alta, de tipul unui "ups" scăpat neglijent de prezentatoare, pînă la discursul pur şi simplu emoţionant ţinut la final de actorul Radu Beligan, onorat cu premiul de excelenţă. A existat şi o mare fisură: nominalizările şi premierile au amestecat tulburător mainstream-ul cu opţiuni juste. Au fost nominalizaţi Marius Ianuş şi Andrei Codrescu & Ruxandra Cesereanu (au cîştigat aceştia din urmă), a fost nominalizat (şi a şi cîştigat) romanul Luminare al lui Ioan Lăcustă (şi n-a fost nominalizat Orbitorul 3 al lui Cărtărescu), a cîştigat Andrei Şerban, a cîştigat Sorin Dumitrescu.
Au lipsit artele alternative vizuale şi dansul contemporan
N-a fost tineret să deranjeze, cu mici excepţii. Nici n-a fost multă lume. Marea majoritate a celor prezenţi în sală s-au ridicat la un moment dat să ia cîte un premiu. Şi, în general, totul a fost bine şi frumos. Şi paşnic. A stat el, colegul Bogdan-Alexandru Stănescu pe acelaşi rînd şi relativ aproape de mai vechiul său partener de polemici, Mihai Iovănel de la cîştigătoarea "Cultura"... Şi ce dacă Daniel Cristea-Enache, critic literar, stătea strategic între cei doi, tot nu e puţin lucru.
Nu prea s-a rîs (poate, puţin, cînd a început să danseze, netam-nesam, pe colţul scenei, duo-ul Monica Petrică & Răzvan Mazilu, ca în sufrageria plină a mamei cînd odrasla e chemată să arate repede şi înghesuit ce ştie să facă mai bine, deşi această perspectivă asupra situaţiei ar putea fi chiar salvatoare). S-a mai aplaudat sporadic. La mesajele scurte, la obiect şi de mare bun-simţ ale cîştigătorilor absenţi: Andrei Codrescu (mesaj scris, citit de Victor Rebengiuc, putea fi mai lung totuşi) şi Cristian Mungiu (mesaj video, concis, perfect).
Ritmul serii (alert, ok) a fost nuanţat de Trio Contraste (care a cîntat de la Mozart pînă la compoziţii marca Johnny Răducanu, oferind momente delectabile dacă şi numai dacă reuşeai să faci abstracţie de beţia de lumini, culori şi obiecte), dar şi de fumul fără-de-care-nu-se-poate-spectacol-pe-scenele-patriei. Au lipsit, şi în stilul ăsta vor tot lipsi, artele "alternative" vizuale (ca distincte de cele plastice) şi dansul contemporan. Deşi radioul cu pricina era cît pe ce să mă inducă în eroare, două emisiuni în special îmi lăsaseră greşita impresie de adecvare la ce se întîmplă cu adevărat în cultură.
De prospeţime şi spirit critic. "Timpul prezent" realizată de Elena Vlădăreanu şi "Vorba de cultură" realizată de Ema Stere şi Atilla Vizauer (pe acestea le mai ascult eu, or mai fi). Noroc cu galele. Mai trezesc omul la realitate după ce-şi face tot soiul de impresii ascultînd radioul.
Un lucru îmi scapă definitiv. Cum se poate ca domnul Atilla Vizauer, care nu doar a invitat coregrafi de dans contemporan la emisiunea amintită, ci a reuşit performanţa unică pînă acum în România (pentru un post de radio) de a contribui la realizarea unui performance de dans live la radio (concept: Ion Dumitrescu), să fie acelaşi cu Attila Vizauer care a semnat regia Galei?
Laureaţii
Teatru: Andrei Şerban, pentru spectacolul Unchiul Vania după Cehov, montat la Teatrul Maghiar din Cluj.
Film: Cristian Mungiu pentru 432.
Poezie: Ruxandra Cesereanu şi Andrei Codrescu, pentru volumul Submarinul iertat (Editura Brumar).
Proză: Ioan Lăcustă, pentru romanul Luminare (Editura Polirom).
Muzică: Harpistul Ion Ivan Roncea.
Arte plastice: Sorin Dumitrescu.
Jurnalism cultural scris, televizat şi virtual: revista Cultura, Jurnalul Cultural de la TVR Cultural şi site-ul CineMagia.ro.
Premiul "Lux Mundi": Matei Vişniec, pentru "integrarea dramaturgiei româneşti în discursul teatral European".
Premiul de excelenţă: Radu Beligan.