Filmul documentar antropologic, Adela şi Agnetha, care face o incursiune în viaţa a două familii mixte de saşi şi ţigani din podişul Transilvaniei, va fi proiectat sâmbătă şi duminică (9 şi 10 august 2008), la filarmonica Banatul din Timişoara, în cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional de Artă Ţigănească IRAF 2008, intitulat în acest an "Mishto".
Adela şi Agnetha, filmul realizat de Geo Scripcariu, merge pe urmele familiilor de saşi şi ţigani din Ardeal şi prezintă alternativ două familii din satul Merghindeal, situat aproape de oraşul Agnita. Adela este soţia ţigancă a unui sas, iar Agnetha, soţia săsoaică a unui ţigan. Nu este o telenovelă, este un studiu antropologic etnico-cultural transformat într-un film documentar. De la o călătorie cu rucsacul în spate prin Ardeal nu te poţi aştepta doar la peisaje de vis. Geo Scripcariu, călătorul din povestea noastră, a făcut o descoperire antropologică greu de imaginat. Undeva în inima ţării, saşii şi ţiganii nu numai că sunt vecini, dar au împreună şi copii, fapte care în limbajul ştiinţific al autorului au denumirea de "Supravieţuire şi sincretism în Podişul Transilvaniei. Familii mixte de saşi şi ţigani". Altfel spus, Adela & Agnetha devin personajele unui film documentar, studiu de caz venit să ilustreze teoria.
După căderea Cortinei de Fier, majoritatea saşilor din Transilvania au emigrat în Germania. Deşi în urmă cu doar câteva decenii saşii se căsătoreau aproape exclusiv doar între ei, cei foarte puţini care au rămas au început să nu excludă căsătoria cu ţigănci. Ţiganii corturari, pe de altă parte, sunt la fel de sectari precum erau odinioară saşii. Ei nu acceptă încuscriri cu alte etnii. În Merghideal mai sunt doar 7 saşi, şi o singură familie "pură" saxonă. Hilde face parte din această familie şi este comentatoarea avizată a schimbărilor - cândva imposibile - din ţesătura etnică şi confesională a locului în care s-a născut.
Cercetător, regizor şi producător, Geo Scripcariu ne-a mărturisit că toate familiile de acest gen au poveşti ieşite din comun. Ţiganii se duc în străinătate la cerşit, vin cu bani şi cumpără casele şi pământurile saşilor. Săsoaicele vând miere şi ouă pentru a-şi ajuta copiii să-şi cumpere case în Germania. Două acte rupte parcă dintr-o piesă de teatru. Însă depăşirea tuturor diferenţelor culturale şi lingvistice abrupte sunt realităţi care trec dincolo de limitele curajului. Familiile mixte sunt întemeiate în mare parte cu ţigănci "de casă" sau "de mătase", mai emanicipate, din familii cândva nomade, care au ajuns să servească înainte de război pe lângă gospodăriile săseşti. Adela provine dintr-o astfel de familie. Soţul Agnethei însă, este un fost căldărar ajuns muncitor necalificat în Sibiu odată cu industrializarea forţată impusă de regimul comunist.
Geo Scripcariu, regizorul şi producătorul filmului, a descoperit cu totul întâmplător prima familie de acest fel în toamna anului 2000, pe când făcea o călătorie cu autostopul de la Sighişoara la Mănăstirea Sâmbăta. Recent, urmând un master în Managementul Bunurilor Culturale, Geo şi-a ales ca temă de disertaţie "Supravieţuire şi sincretism în Podişul Transilvaniei. Familii mixte de saşi şi ţigani", plecând de la premisa că, dacă există cel puţin o asemenea familie, ar putea să mai fie şi altele. Într-adevăr, cercetarea a arătat că sunt câteva sute, poate peste o mie, de astfel de familii la scara întregii Transilvanii. Familiile de acest gen ne învaţă ce este cu adevărat viaţa aspră, expusă tuturor dificultăţilor care provin nu doar din diferenţele culturale şi lingvistice, ci şi din naşterea, creşterea şi traiul cu mulţi copii, şi nu în ultimul rând din oprobriul comunităţii dominante (până acum câteva decenii mai mult săseşti). Poveştile de viaţă din film sunt consecinţe târzii şi neaşteptate ale unui fenomen de migrare început acum aproape o mie de ani, odată cu venirea saşilor din Franconia (de undeva din apropierea Luxemburgului) în Transilvania, şi trei secole mai târziu a ţiganilor plecaţi chiar mai devreme din provincia Sindh, situată în Pakistanul de azi.
Filmul Adela şi Agnetha a fost selecţionat şi proiectat deja la Constanţa, în urmă cu mai puţin de o lună, la Festivalul Internaţional al Producătorilor Independenţi IPIFF 2008 şi a primit comentarii elogioase pe Realitatea.net sau în ziarul Ziua.
"Intrigant şi curat - astea sunt primele cuvinte care îmi vin în minte după ce am văzut trailerul. Excelent proiect!" (A.G. Weinberger, jazzman ardelean)
"Wow! frumoasă idee. Mi-au plăcut muzica ţigănească-fusion şi imaginile cailor în zăpadă... Merghindeal e satul în care tot visez să merg." (Iuliana Ştefan, director al Biroului Naţiunilor Unite pentru Me malurile Begai vor venigraţie, Pnom Penh, Cambodgia)
"Subiectul de investigaţie este important şi interesant." (Dr. Irina Culic, Department of Sociology and Anthropology, University of Windsor, Ontario Canada)
"Proiectul sună extrem de interesant! Simpla sa alegere este deja un bun punct de plecare." (Sorin Antohi)
"Sunt imagini frumoase." (Prof. dr. Vintilă Mihăilescu, sociolog, directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti)
International Romani Art Festival îşi propune să ofere o nouă perspectivă asupra unui subiect de actualitate şi delicat. Este momentul ca integrarea ţiganilor în societate, renunţarea la prejudecăţi şi la rasism să devină o realitate, acestea fiind chestiuni vitale pentru dezvoltarea noastră, atât ca oameni, cât şi ca societate. IRAF oferă posibilitatea de interacţiune, de cunoaştere a celuilalt şi descoperire a altor culturi şi concepţii. IRAF se desfăşoară sub Egida Anului European al Dialogului Intercultural şi a Decadei 2005-2015 de Incluziune a Ţiganilor.
Regizorul şi producătorul filmului, bucureşteanul Geo Scripcariu, este un bun cunoscător nu doar al satelor cândva locuite de saşi din centrul Transilvaniei, ci şi al Timişoarei şi al judeţului Timiş, pe care le apreciază şi le iubeşte, şi speră că locuitorii de pe malurile Begăi vor veni în număr mare să vadă filmul Adela şi Agnetha, alături de oaspeţii din ţară şi din lume ai festivalului.
Sunteţi aşteptaţi la proiecţia filmului din datele de 9 şi 10 august 2008, de la ora 16:00, la Filarmonica Banatul din Timişoara.