Distins anul trecut la Veneţia cu trei premii mai mici, Non pensarci / Nu ne lua în seamă e o dramă de familie tratată în cheie vag comică. Nu prea râzi, însă, ci întrevezi direcţia pe care ar fi vrut cineastul Gianni Zanasi să meargă. Un film independent, evadat din clişee, în care personajele se întâmplă să facă şi lucruri trăsnite înainte de a realiza legăturile care le unesc. Numai că cineastul operează tot cu nişte clişee, iar rezultatul e un film care te lasă indiferent.
Eroii nu prea ne devin simpatici pe măsură ce îi cunoaştem mai bine. Nici Stefano (corect interpretat de Valerio Mastandrea), chitarist punk eşuat în toate cele la Roma care se întoarce în oraşul natal pentru a găsi o cale de a-şi rezolva problemele, nici părinţii şi fraţii lui care cochetează ba cu afacerile pernicioase, ba cu golful, delfinii sau şedinţele de dezvoltare personală.
Principala problemă a filmului este scenariul care nu reuşeşte să ofere mai multe poveşti credibile şi interesante care să se intersecteze fericit. Pe urmă, dorinţa autorului de a avea muzică în aproape toate secvenţele trădează şi lipsa simţului regizoral, şi dorinţa - poate inconştientă - de a umple golurile filmului.
În filmele franţuzoaicei Agnès Jaoui, de pildă, muzica de operă suprapusă peste imagini ale vieţii de zi cu zi dă o combinaţie fericită, pentru că regizoarea ştie unde şi câtă muzică să folosească, evitând poezia strâmbă a cotidianului şi un aer de preţiozitate ieftină. Dar când lipeşti operă ori de câte ori ai ocazia, se duce tot efectul. Başca, nu e numai operă în film.
Unele melodii - pop - sunt reluate de mai multe ori la mică distanţă, reducând tot mai mult creditul pe care filmul îl are la tine.
Astfel că, până la urmă, nu te mai interesează dacă afacerea familială cu cireşe va fi salvată sau nu de la faliment, dacă fratele deprimat în urma despărţirii se va combina cu prostituata sau nu, sau dacă sora e lesbiană sau numai e o falsă impresie.
Căutând viaţa în exemple mici, Gianni Zanasi sfârşeşte prin a face un film mic, lipsit de umanitate, umor sau umori. Un film plat, care invită prin toate cele - inclusiv prin titlu, să nu fie băgat în seamă.
Non pensarci / Nu ne lua în seamă - 2007,
regia Gianni Zanasi,
cu: Valerio Mastandrea, Anita Caprioli, Giuseppe Battiston, Caterina Murino, Paolo Briguglia.