Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Turneul Stradivarius 2009

Stradivarius vindecă rănile României - Turneul Stradivarius 2009


Dilema Veche, aprilie 2009
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
La sfîrşitul lui 2007, cînd şi-a adjudecat prin concurs pentru următorii cinci ani singura vioară Stradivarius aflată în patrimoniul cultural al României, Alexandru Tomescu, solist permanent al Orchestrei Naţionale Radio, a declarat neechivoc că va pune această comoară la dispoziţia marelui public. Drept care, de două ori pe an, primăvara şi toamna, miracolul din Cremona purcede la drum, marcînd oraşele pe care le străbate cu amprenta de neuitat a fiinţei sale sonore. În prima parte a anului, este însoţit de pianul lui Horia Mihail, iar în a doua parte, li se alătură şi violoncelul lui Răzvan Suma. Antonio Stradivari a ştiut să imprime instrumentelor sale un sunet puternic şi totodată bogat în armonii, o glăsuire din fericire indescriptibilă. Numai în sala de concert poţi avea parte de energia ei. Şi este vorba de o vioară din 1702, una dintre ultimele zece confecţionate de meşterul din Cremona, corpul instrumentului fiind impregnat cu misteriosul lac pe bază de uleiuri care a făcut faima lutierilor italieni. Pe la 1750, în Franţa a fost lansat cu mare zgomot pe piaţă lacul pe bază de spirt care se usca mult mai repede. Abia după mulţi ani de zile, s-a observat că acesta conferea viorii un sunet sticlos şi din ce în ce mai slab. Lumea lutierilor, care îmbrăţişase cu încîntare invenţia franţuzească, a vrut atunci să se întoarcă la lacul italian preparat din uleiuri, numai că, între timp, reţeta se pierduse. Nimeni nu s-a priceput s-o mai reînvie.

"Quelle beauté!" - a exclamat un cunoscător francez căruia Alexandru Tomescu i-a prezentat vioara Stradivarius-Elder-Voicu. Iar această frumuseţe o va face tînărul maestru să strălucească în sălile de concert în compania pianului însufleţit de Horia Mihail, solist concertist al Filarmonicii de Stat din Braşov. Dacă vioara închide în sine sunetul fosil al începutului de secol al XVIII-lea, pianul - spune Mihail - vine cu o voce mult mai recentă, de pe la mijlocul veacului al XIX-lea. "Bach şi urmaşii lui au compus pe clavecin şi pe fortepiano, predecesor din generaţia imediat anterioară al pianului de astăzi. Mai răsunau pe atunci şi alţi strămoşi ai pianului precum spineta, clavicordul... Am cîntat pe astfel de instrumente şi îndrăznesc să cred că, dacă Bach, Mozart şi ceilalţi mari compozitori ar fi cunoscut pianul modern, ar fi ales să compună pentru acesta."

Experienţa lui Horia Mihail nu se limitează la cea concertistică: el a studiat la Universităţile din Illinois şi Boston, a predat timp de trei ani la aceasta din urmă, dar a decis să revină în România, "unde, român fiind, mă simt cel mai confortabil". Iar în această ţară, în 2008, discul compact Stradivarius encore (unde franţuzescul encore se traduce prin "bis"), s-a vîndut la fel de bine ca unul lansat de vreo vedetă a momentului, sălile de concert au fost arhipline, iar experienţa a dovedit că ea merită şi trebuie continuată.

Ineditul Turneului Stradivarius Virtuoso din perioada 15 aprilie-16 mai 2009, care se va desfăşura în 15 oraşe, constă în promovarea muzicii clasice, dar şi în sprijinirea unui proiect umanitar de urgentă necesitate al Asociaţiei Nevăzătorilor din România: construirea unui Centru de Reabilitare şi Recalificare Profesională pentru cei ce-şi pierd vederea în accidente sau în urma unor boli incurabile. Din păcate, şi aici România se distinge prin originalitatea de a nu deţine o astfel de instituţie, de majoră însemnătate şi utilitate. Fiindcă autorităţile care aveau datoria s-o construiască şi s-o doteze nu au venit cu nici o iniţiativă, Asociaţia Naţională a Nevăzătorilor a apelat la membrii săi care au donat pînă acum cca 225.000 de euro şi a demarat construcţia. Dotarea cu o tipografie braille electronică de ultimă oră a fost asigurată de organizaţii ale orbilor din Spania şi Olanda. Este un proiect paralel cu cel de redare a vederii unor copii şi tineri ce au şanse reale în acest sens.

Foarte puţine voci din ţară s-au ridicat pînă acum în sprijinul acestui proiect al nevăzătorilor, din fericire însă, între acestea s-a evidenţiat Dilema veche, cu cele mai multe materiale publicate asupra subiectului. Citindu-le s-au informat şi cei doi tineri Magistri Musicae, predestinaţi poate unui astfel de parteneriat, întrucît este evident că orbii pe care vor să-i ajute nu au acces deplin decît la două arte: literatura şi muzica. Entuziasmul şi energia dezvoltate de ei au determinat patru companii de telefonie să aloce numere speciale pentru donaţii (mai multe detalii găsiţi pe www.anvr.ro), iar Televiziunea Română a aprobat totodată un Teledon cu acelaşi scop, aflat încă, din nefericire, într-o situaţie controversată.

Iată totuşi că într-un stat al Uniunii Europene, în care mulţi se vaită, se văicăresc, se plîng, se jeluiesc şi pretind că românii nu sînt în stare să se solidarizeze în jurul unui proiect de anvergură, există nişte oameni, cei cu probleme vizuale grave, iar alături de ei doi tineri artişti de primă mărime, înzestraţi şi cu geniu moral, care sînt dispuşi să contrazică această "superstiţie".



 Toate articolele despre Turneul Stradivarius 2009


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Radu Sergiu Ruba


Alte articole

 Alexandru Tomescu a adus vioara în staţia de metrou - Turneul Stradivarius, 2009, Redacţia LiterNet
 Arta implicată în problemele sociale - Turneul Stradivarius 2009, Comunicat de presă


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer