iunie 2009
Sâmbătă 6 iunie 2009 a avut loc la Centrul Cultural Habitus, de la ora 11.00, o conferinţă de presă specială, ultima a ediţiei 2009 a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, care i-a avut ca invitaţi pe Theodor Paleologu - Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Horia Roman Patapievici - Preşedintele Institutului Cultural Român, Jonathan Mills - Directorul Festivalului Internaţional de la Edinburgh şi Raluca Turcan - preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor. La această conferinţă s-a discutat despre Festivalul Internaţional de la Edinburgh, iar Jonathan Mills a vorbit despre producţia Faust (după J. W. Goethe) a Teatrului Naţional "Radu Stanca", care va fi unul dintre spectacolele importante ale acestei ediţii a Festivalului Internaţional de la Edinburgh, în perioada 18 - 22 august 2009.

Festivalul Internaţional de la Edinburgh se va afla în 2009 la cea de-a 63-a ediţie: trei săptămâni de operă, dans, teatru, muzică şi arte vizuale, care se vor derula de vineri, 14 august, până duminică, 6 septembrie. În fiecare an, frumoasa capitală a Scoţiei este transformată de către artişti şi vizitatori din toată lumea în ceea ce a fost descris de The Daily Telegraph ca fiind "nu doar cel mai emoţionant şi plăcut loc de pe pământ; ci şi unul generator de o dependenţă plăcută".

Programul acestui an este inspirat de Iluminism, o incredibilă perioadă a secolului al XVIII-lea în care au avut loc descoperiri importante în domeniul ştiinţific şi în cel intelectual. Mills a declarat: "Iluminismul a constituit o perioadă a dezvoltărilor tehnologice, a provocărilor filozofice şi a descoperirilor ştiinţifice. O vizită la Edinburgh în secolul al XVIII-lea ne-ar fi dus la sursa ideilor şi invenţiilor care au stat la baza lumii moderne".

"Mărturiile elocvente ale diversităţii culturii scoţiene includ muzica giganţilor Mendelssohn şi Handel, care răsună alături de creaţiile compozitorilor contemporani, o radicală reimaginare a lui Peter Pan, personajul lui J. M. Barrie, de către Mabou Mines din New York, o privire belgiană asupra comunităţii din St. Kilda, o nouă creaţie a coregrafului Michael Clark, premiera unei piese despre ultima femeie executată în Scoţia pentru vrăjitorie şi un recital Bryn Terfel.

În anul întoarcerii acasă a Scoţiei, explorarea noţiunilor de identitate, de acasă şi de întoarcerea acasă sunt temele prezente în program, care au generat diverse răspunsuri din partea artiştilor. Diaspora Scoţiei continuă să răsune până în Singapore sau chiar Australia. Aceste teme nu sunt explorate doar din perspectiva Scoţiei, ci şi din cea a Asiei de Sud-Est, cea Europeană sau a Africii de Sud.

Aş vrea să le mulţumesc în mod special tuturor finanţatorilor, sponsorilor, susţinătorilor şi oamenilor care continuă să contribuie la Festival, precum şi tuturor celor care ne-au ajutat să facem posibilă ediţia din 2009 a acestuia. Festivalul Internaţional de la Edinburgh se bucură de un real sprijin atât acasă, cât şi în restul lumii şi, graţie acestui sprijin, putem prezenta programe care adună an de an artişti şi public din toată lumea."

Teatrul în cadrul festivalului din 2009 include:
Optimism, după Candid al lui Voltaire, această versiune de la Malthouse Melbourne transformă clasica satiră a nebuniei iluministe într-un comentariu tehnic al unui australian trufaş;
Faust, adaptarea nebunească a regizorului Silviu Purcărete, o poveste în care ştiinţa şi raţionalul fierb în conştient, este teatru macabru la scară mare;
The Last Witch a Ronei Munro este premiera mondială a coproducţiei dintre Festival şi Traverse Theatre şi este bazată pe o poveste a lui Janet Horne, ultima femeie executată în Scoţia pentru vrăjitorie;
Lee Breuer şi Mabou Mines ne aduc o variantă reimaginată a poveştii lui Peter Pan, Peter and Wendy, cu muzica lui Johnny Cunningham interpretată live pe scenă, creând astfel o conexiune emoţională cu Scoţia lui Barrie;
premiera mondială a primei producţii Robert Henryson, The Testament of Cresseid, prezintă povestea completă a lui Cresseid, lăsată neterminată în Troilus and Criseyde a lui Chaucer, regizată de David Levin;
Tondal's Vision a fost una dintre cele mai populare poveşti vizionare ale secolului al XII-lea, iar Dialogos îşi prezintă viziunea polifonică medievală într-o parabolă bisericească;
Diaspora, o producţie vizionară a regizorului Ong Keng Sen cu TheatreWorks şi Singapore Chinese Orchestra, explorează memoria, migraţia, asimilarea şi triumful spiritului uman în povestiri personale;
Experimentum Mundi este creaţia lui Giorgio Battistelli pentru percuţie, voce, povestitori şi artizani, sunete care creează o simfonie copleşitoare în această fantastică reprezentaţie;
stilul poetic şi uneori ireal al lui Brian Friel l-a făcut cel mai popular dramaturg în viaţă al Irlandei, iar Dublin Gate Theatre ne oferă posibilitatea de a vedea trei dintre capodoperele acestuia: Faith Healer, Afterplay şi The Yalta Game, odată cu sărbătorirea împlinirii vârstei de 80 de ani.

Dansul include:
The Return of Ulysses, în care coregrafia lui Christian Spuck pune în valoare talentul dansatorilor de la Royal Ballet of Flanders, pe muzica lui Purcell, Charles Trenet şi Doris Day, printre alţii;
coregraful catalan Cesc Gelabert şi compania sa, Gelabert Azzopardi Companyia de Dansa prezintă Sense Fi, pe muzica lui Pascal Comelade şi Conquassabit, pe muzica lui Handel;
născut în Scoţia, Michael Clark revine la Festival după 20 de ani cu o nouă creaţie care îşi are punctul de plecare în sfânta treime a rockului anilor '70: David Bowie, Iggy Pop şi Lou Reed.

Baletul scoţian revine la Festival cu un program Scenes de Ballet (Ashton), Workwithinwork (Forsythe) şi premiera mondială a producţiei lui Ian Spink, Petrushka, cu muzica originală Stravinsky interpretată de Scottish Chamber Orchestra.

Opera include:
St. Kilda, Island of the Birdman, reprezentate în galeză, franceză şi engleză de către Choeur et acrobates des Hainauts and Ensemble Musiques Nouvelles, în regia lui Jean-Paul Dessy şi Thierry Poquet;
Il ritorno d'Ulisse in patria de Monteverdi în interpretarea Handspring Puppet Company şi Ricercar Consort, regizată de William Kentridge şi dirijată de Philippe Pierlot;
o nouă reprezentaţie a Admeto, re di Tessaglia a lui Handel, produsă de Gottingen International Handel Festival, Doris Dorrie, şi dirijată de Nicholas McGegan;
Actus tragicus de Staatsoper Stuttgart, o producţie regizată de Herbert Wernicke care ia şase dintre cantatele lui Bach şi le îmbină într-un tot unitar copleşitor.

Oratoriul şi opera în concert includ:
The Opening Concert, Judas Maccabaeus a lui Handel, cu Scottish Chamber Orchestra şi William Christie;
Macbeth a lui Verdi cu Lado Ataneli şi Susan Neves în interpretarea BBC Scottish Symphony Orchestra şi dirijată de David Robertson;
Rinaldo a lui Handel marchează debutul Bach Collegium, Japonia şi Masaaki Suzuki în Festival;
Acis and Galatea de Handel într-o versiune de Mendelssohn interpretată de Festspiel Orchester Gottingen şi Nicholas McGegan;
Der Fliegende Hollander interpretată de Hamburg State Opera şi Simone Young;
The Fairy Queen a lui Purcell, în interpretarea lui Harry Christophers şi The Sixteen;
Elias în interpretarea lui Philippe Herreweghe, Orchestre des Champs-Elysees, Collegium Vocale Gent şi Coro dell'Accademia Chigiana;
The Dream of Gerontius în interpretarea lui Sir Mark Elder şi the Halle.

Programul de arte vizuale din acest an, Iluminismele, este găzduit de Juliana Engberg şi este prezentat în parteneriat cu Dean Gallery - National Galleries of Scotland, Collective Gallery şi Talbot Rice Gallery. Iluminismele se bucură de şapte noi comisii şi două proiecte noi pentru Scoţia din partea a nouă principali creatori de artă vizuală care oferă observaţii de actualitate pe subiecte care includ: filozofia, superstiţia, literatura, istoria, cosmosul, scepticismul şi bunele maniere în societate.

Proiectele cuprind:
Presentation Sisters de Tacita Dean, care evidenţiază aspecte ale supunerii, contemplării interioare şi devotamentului exterior care definesc existenţa surorilor;
Dread, filmul lui Joshua Mosley prezintă o întâlnire fictivă între doi dintre cei mai importanţi filozofi şi gânditori, Jean-Jacques Rousseau şi Blaise Pascal;
comisia lui Joseph Kosuth, care evocă prezenţa şi absenţa materialului şi conceptualului din biblioteca din care Darwin a fost inspirat să-şi urmeze revoluţionara teorie evoluţionistă. Artiştii sunt: Tacita Dean, Greg Creek, Joshua Mosley, Lee Mingwei, Gabrielle de Vietri, Nathan Coley, Joseph Kosuth, Susan Norrie şi Juan Cruz.

Concertele de la Usher Hall includ recitaluri Sir William White, Bryn Terfel şi Ivo Pogorelich; muzica a doi dintre compozitorii de actualitate ai Scoţiei, Sir Peter Maxwell Davies şi James MacMillan; şi printre mulţi alţii, muzica lui Mendelssohn, care s-a inspirat din Scoţia, şi a lui Handel şi Haydn ale căror aniversări sunt celebrate în 2009. Printre artişti se numără Orchestre des Champs-Élysées şi Philippe Herreweghe; Philarmonia Orchestra şi Esa-Pekka Salonen; Jordi Savall şi Le Concert des Nations; Sir Roger Norrington, Joyce DiDonato şi Orchestra of the Age of Enlightenment; Chiara Banchini şi The European Union Baroque Orchestra; Sir Charles Mackerras, Garry Walker şi The Scottish Chamber Orchestra; David Yinman, Dawn Upshaw şi The Tonhalle Orchester Zürich; Stéphane Denève şi The Royal Scottish National Orchestra; Donald Runnicles, Baiba Skride, Jan Vogler şi The BBC Scottish Symphony Orchestra; Ingo Metzmacher, Christian Tetzlaff şi Deutsches Symphonie Orchester Berlin; şi Sir John Eliot Gardiner, The Monteverdi Choir şi The English Baroque Soloists.

Concertele de zi de la The Queen's Hall rămân favoritele publicului în Festival. Anul acesta, printre artişti se numără: Collegium Vocale Gent, Kristian Bezuidenhout, Lisa Milne, Alexei Ogrintchouk, Bejun Mehta, Hebrides Ensemble, Christopher Maltman, Elisabeth Leonskaja, Quatuor Mosaïques, Andreas Staier, Hopkinson Smith, Michael Volle, Franz Hawlata, Arditti Quartet, Barbara Hannigan, Bernarda Fink, Christian Zacharias, Emerson String Quartet, Alexis Kossenko, John Holloway, Jaap ter Linden şi Lars Ulrik Mortensen.

Seara tradiţională desfăşurată la Greyfriars Kirk continuă anul acesta cu Bach at Greyfriars, o serie de concerte axate pe cantatele lui Bach. Artiştii prezenţi îi includ pe: Huelgas Ensemble, Dunedin Consort, Bach Collegium Japan, Ricecar Consort, Cantus Cölln şi Retrospect Ensemble. Greyfriars este, de asemenea, locul în care se va desfăşura concertul Lewis Psalm Singers, care oferă un remarcabil spectacol vocal de muzică, de la Gaelic Presbyterian Church.

The Hub, lăcaşul Festivalului Internaţional de la Edinburgh, găzduieşte The Caledonia Sessions, patru concerte care aduc în faţa publicului scena muzicală a secolului al XVIII-lea, ca parte a trecutului cultural iluminist scoţian, în interpretarea Concerto Caledonia şi invitaţii: Alasdair Roberts, Patsy Seddon, Katharine Fuge, Michael Marra şi James Gilchrist.

Festivalul s-a alăturat Academiei Naţionale de Ştiinţă şi Umanitate a Scoţiei, aceasta însăşi un produs al Iluminismului, The Royal Society of Edinburgh împreună cu Nature (săptămânalul internaţional de ştiinţă) şi Wellcome Trust, pentru a prezenta o serie de discuţii şi dezbateri, Iluminismul. Aceasta adună artişti, oameni de ştiinţă, istorici şi academicieni pentru a discuta pe marginea ideilor şi gândirilor iluministe care au rămas relevante în ziua de astăzi.

Festivalul se încheie cu tradiţionalul şi spectaculosul The Bank of Scotland Fireworks Concert în interpretarea Scottish Chamber Orchestra şi cu focuri de artificii lansate din castelul din Edinburgh duminică, 6 septembrie, de la ora 21.00.

Jonathan Mills a concluzionat: "Festivalurile sunt oportunităţi excepţionale de implicare şi evadare din rutină, Edinburgh fiind locul ideal pentru asta. Indiferent dacă vă identificaţi cu tema acestui an sau căutaţi reprezentaţii apropiate intereselor voastre, eu sper să găsiţi un motiv de inspiraţie care poate deveni surprinzător şi metamorfic. Vă invit să vă alăturaţi nouă în această călătorie specială care celebrează sute de ani de minţi şi idei scoţiene ce ne conturează vieţile până în ziua de astăzi."

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus