Acesta ar putea fi leit-motivul unui film care se căzneşte îndelung să se plieze pe tema scorpiei îmblânzite, însă umple prea mult sacul găselniţelor ca să mai fie convingător sau amuzant. Pe post de mână de oţel (sau de fier, poate asta vrea să sugereze numele Margaret Tate?), care se îmbracă de la marile case de modă şi arată precum pe catwalk chiar şi în excursie în Alaska, este plasată Sandra Bullock, actriţă care, de altfel, şi-a jucat excelent cam toate rolurile. Cu toată strădania ei, filmul nu reuşeşte însă să se desprindă de impresia de aglomeraţie pe care o lasă în majoritatea scenelor.
Intriga sa e subţirică şi cu totul neverosimilă: o canadiancă tipul business-woman până în vârful unghiilor, bogată, independentă şi rece ca metalul din titlu conduce o editură cu atâta drag şi blândeţe, că subordonaţii nu mai ştiu pe unde să se ascundă şi înţepenesc când o văd. Totul pare să îngheţe definitiv la apariţia zgripţuroaicei în costum office, care stăpâneşte cu privirea-i de gheaţă întreg biroul şi mai ales pe bietul secretar din dotare, care face în cele douăzeci şi patru de ore ale fiecărei zile milioane de jonglerii pentru a fi pe placul şefei, jonglerii care îl fac frate de suferinţă cu asistenta Mirandei Priestly. Numai că apariţia funcţionarilor de la Emigrări (temuţii indivizi binecunoscuţi din numeroase filme hollywoodiene) o pun pe tigroaică la colţ, în postură de căprioară neajutorată, iar ei îi vine în minte o singură soluţie: căsătoria rapidă cu secretarul ei şi, în consecinţă, obţinerea cetăţeniei.
Pe lângă îndoiala că o canadiancă de asemenea condiţie poate fi expulzată din State în acest mod, filmul ne mai strecoară o mulţime de dubii asupra întâmplărilor pe care ni le înşiră pentru a ne amuza la comandă. Dacă s-ar fi mulţumit cu păstrarea unui singur filon (nu obligatoriu comic, ci emoţionant şi verosimil), şi anume descoperirea faptului că secretarul are şi un nume (Andrew), şi ceva talent şi aspiraţii profesionale, poate partea romantică a filmului ar fi fost salvată. Dacă diferenţa stridentă dintre stilul de viaţă, educaţia şi locul de provenienţă al celor doi potenţiali soţi ar fi fost exploatate mai mult, ar fi câştigat comedia. Aşa însă, filmul e o struţo-cămilă în care peste spectator năvălesc situaţii dintre cele mai ciudate - Sandra Bullock ţopăind în jurul focului şi zbierând nişte versuri absolut ridicole, aceeaşi Bullock având pudori rurale din cauza goliciunii în faţa junelui pe care îl trimitea în mod curent după tampoane sau schimbând priviri disperate cu întreaga familie a lui Andrew, care este mult prea absorbită de propriile vise romantice ca să îşi dea seama de cum stau lucrurile în realitate. Există, evident, şi fosta iubită lăsată în urmă pentru că nu împărtăşea aspiraţiile de scriitor ale lui Andrew, şi conacul de o bogăţie exorbitantă (care aduce mult cu cel din Made of Honor, mult mai reuşitul film de anul trecut cam pe aceeaşi temă, cu Patrick Dempsey şi Michelle Monaghan), şi certurile care răbufnesc din când în când, şi mai ales multe grobianisme de care scenaristul trebuie să fi fost foarte mândru - după ostentaţia cu care le repetă -, precum toate scenele care îl implică pe Ramone, vânzătorul, stripper-ul şi chiar preotul oraşului.
Din tot acest talmeş-balmeş reiese că o persoană acră şi neagră în cerul gurii timp de peste patruzeci de ani nu poate deveni într-un weekend o făptură angelică doar datorită dragostei (aşa cum vrea să ne bage în ochi filmul), că un căţel adorabil ca o bucăţică de zahăr poate salva toate scenele în care apare, dar nu poate substitui un film întreg, că Mary Steenburgen e întotdeauna o plăcere de urmărit, că o bătrână pusă să fie libidinoasă nu poate fi niciodată o bunică simpatică şi că Hollywood-ul poate ieşi bine la meritul tehnic (a se citi încasările) cu asemenea producţii, dar niciodată şi la impresia artistică, indiferent care sunt vedetele, efectele ori banii investiţi în el. Păcat de Ryan Reynolds (mult mai convingător în Definitely, Maybe, de exemplu) ori de peisajele montane cu adevărat reuşite care ne dau, măcar puţin, senzaţia de aer proaspăt tot mai rară în ultima vreme, când toţi avem ocazia să admirăm copaci, frunze sau chiar o pădure întreagă mai curând pe screen-saver decât în realitate, pentru că uităm să accesăm la timp comanda Shut Down...
The Proposal / Vrei să te însori cu mine?, SUA, 2009.
Regia: Anne Fletcher.
Cu: Sandra Bullock, Ryan Reynolds, Mary Steenburgen, Craig T. Nelson, Betty White, Denis O'Hare, Malin Ackerman, Aasif Mandvi.