septembrie 2009
Monsters of  Folk
Cine sunt Monsters of Folk? Conor Oberst (Bright Eyes; Conor Oberst & the Mystic Valley Band), Mike Mogis (Bright Eyes), Yim Yames (Jim James de la My Morning Jacket) şi M. Ward. În 2004, când aceştia au susţinut un mini-turneu american sub titulatura An Evening with Bright Eyes, Jim James and M. Ward, au promis şi un album cu material original. După cinci ani, iată că promisiunea a devenit realitate şi Monsters of Folk (nume pe care l-au primit în 2004 şi pe care au ales să-l păstreze) ne prezintă un album eponim, înregistrat în Omaha şi în Malibu.

Monsters of Folk, contrar aşteptărilor, nu e un album folk. E mai degrabă eclectic. Dar desigur, asta depinde şi de definiţia pe care o dă fiecare folk-ului, deoarece pentru unii, folk poate însemna mai mult decât o voce şi o chitară acustică.

Încă de la prima audiţie, se simte faptul că fiecare dintre cei patru muzicieni şi-a pus amprenta asupra materialului. Conor Oberst îşi face simţită prezenţa cu Ahead of the Curve, stilul narativ fiind caracteristic versurilor sale, şi cu Temazcal, dovedind astfel că fascinaţia sa pentru Mexic, unde a înregistrat primul album cu The Mystic Valley Band, e încă vie. Cu Magic Marker, Jim James ne aminteşte puţin de Librarian (de pe Evil Urges, My Morning Jacket), iar cu The Right Place, care beneficiază deja de un videoclip, acesta oferă o doză de optimism. M. Ward vine să completeze această atmosferă optimistă cu The Sandman, the Brakeman and Me, o piesă care te face să visezi datorită imagisticii şi vocii lui M. Ward (despre care Oberst spune că acţionează ca un Xanax). Tot optimistă e şi Whole Lotta Losin' ("The winter ends right at my feet / With flowers peeping up through a crack in the concrete"), care, ca ritm, aminteşte de piese de pe Volume One, rezultatul colaborării lui M. Ward cu actriţa Zooey Deschanel, sub numele She & Him. Cu toate acestea, albumul nu e fragmentat. Dimpotrivă. Coeziunea e dată, bineînţeles, de strânsa colaborare dintre muzicieni (ar fi de menţionat că toţi patru cântă la diferite instrumente, astfel că nu a fost necesară participarea altor muzicieni), dar mai ales de producţia marca Mike Mogis, al cărui perfecţionism a contribuit la producţia impecabilă a albumelor Bright Eyes, dar şi a altor albume indie. De asemenea, vocile lui Oberst, James şi Ward se combină extraordinar de bine, acest melanj având ca rezultat nişte armonii vocale îmbătătoare şi refrenuri molipsitoare.

Interesant de notat e faptul că deşi nu e un album-concept, Monsters of Folk e circular. Simetria e dată de tematica celor două piese, şi anume punerea credinţei sub semnul întrebării: Dear God (Sincerily M.O.F.) ("Well I've been thinking about / And I've been breaking it down without an answer / I know I'm thinking aloud but if Your love's still around / Why do we suffer?") deschide albumul, iar His Master's Voice ("rewrite the Bible for a whole new generation of non-believers") îi pune punct.

Cu elemente familiare, dar şi noi, Monsters of Folk e surprinzător de bine închegat, reuşind să dea impresia că Oberst, Mogis, James şi Ward sunt cel puţin la a doua colaborare, şi nu la prima. Rămân de ascultat pe repeat: Dear God (Sincerily M.O.F.) (cu un solo la chitară extraordinar), Temazcal, Ahead of the Curve, Map of the World şi The Sandman, the Breakman and Me.

Monsters of Folk
a fost lansat pe 21 septembrie 2009, în Europa, prin Rough Trade Records şi pe 22 septembrie 2009, în Statele Unite ale Americii, prin Shangri-La.


http://monstersoffolk.com/
http://www.myspace.com/monstersoffolk


0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus