Până acum au fost 5 sesiuni
First Draft, fiecare având câte 15 participanţi. Au fost în total 75 de participanţi, care au venit la 80 de ore de cursuri. Au rezultat 75 de scenarii de
scurt-metraj şi 375 de exerciţii de scenaristică. Au fost vizionate cel puţin 100 de secvenţe de filme. Au fost trimise 350 de
mail-uri cu
feedback pe scenarii.
Au fost discutate scenariile, exerciţiile, secvenţele,
plot-point-urile, premisa, conflictul, personajele, structura în trei acte, protagonistul, antagonistul, lipsa, scopul.
S-a discutat ce înseamnă, de fapt, să scrii un scenariu. De unde vin ideile. Cine poate să scrie un scenariu. Cum începem să scriem
scenariul. De ce ne e frică atunci când ne aşezăm la birou, deschidem calculatorul, şi vedem pagina albă în faţa noastră.
Participanţii au aflat că toate cuvintele complicate, ca
plot-point, premisă, conflict, structură în trei acte, protagonist, antagonist, lipsă, scop, pot fi învăţate uşor. Dar au mai aflat că, pe lângă teoria pe care o învaţă şi o aplică, trebuie
să-şi pună propriile emoţii, trăiri, sentimente şi întâmplări în textele lor.
Participanţii chiar
şi-au folosit propriile emoţii, trăiri, sentimente şi întâmplări în exerciţiile lor. Au investit emoţional în texte pe care
le-au predat atât
trainer-ilor, cât şi colegilor. Apoi au trebuit să treacă peste cel mai greu moment din viaţa oricărui scenarist: receptarea textului. Şi aşa au învăţat ce înseamnă
feedback-ul. Au discutat,
s-au enervat,
s-au înfierbântat,
s-au calmat,
s-au gândit şi au analizat părerile colegilor şi
trainer-ilor despre textele lor. Apoi au
luat-o de la capăt. Şi au scris din nou.
Au aflat că filmele care lor le plac atât de mult au la bază scenarii care au fost scrise şi rescrise de zeci de ori. Au aflat "regula" scenaristicii: "scriere înseamnă rescriere".
Au scris şi au rescris; au analizat şi au
re-analizat texte; au răscolit în propriile trăiri şi emoţii;
s-au întrebat cum pot să le transmită mai departe, prin scenarii; au râs, au plâns şi
s-au întristat la textele colegilor lor; au fost emoţionaţi înainte să apese
send la
mail-ul cu textul la care ţineau atât de mult; au inventat personaje şi parcă au început să creadă că undeva, în lumea asta, ele îşi trăiesc propria viaţă.
De fiecare dată, totul a durat 8 săptămâni. După terminarea cursului unii au continuat să scrie. Unii au participat la concursuri. Unii au fost selecţionaţi în finala concursului de scenarii HBO. Alţii în finala concursului Nisi Masa şi aşa
şi-au găsit viitori producători. Alţii au intrat la facultăţi de specialitate. Alţii au scris doar din când în când, fără
a-şi dori să îşi facă din asta o meserie. Alţii nu au mai scris deloc.
Dar cred că, de fapt, asta nici nu contează. Pentru că ideea acestui curs nu este să formeze viitori scenarişti profesionişti. Tot ce face acest curs este să te pună, pentru 8 săptămâni, în postura unui scenarist. Să te facă să te stresezi, să te bucuri, să te enervezi, să te emoţionezi aşa cum o face un scenarist de fiecare dată când lucrează la un nou text. Să te facă să înţelegi de ce această meserie este atât de frumoasă. Să te facă, poate, să priveşti cu totul altfel filmele pe care le vezi. Şi nu în ultimul rând - să te facă să întâlneşti alţi 14 oameni speciali.
(Ana Agopian - Trainer
First Draft)
Notă: Înscrierile pentru următoarea sesiune
First Draft se încheie pe 5 septembrie 2011. Detalii
aici.