Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Stagiunea concertistică 2017

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Oratoriul bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, la Ateneu


Marcel Frandeş

decembrie 2017
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis

Aniversând 70 de ani de la crearea Oratoriului bizantin de Crăciun-Naşterea Domnului de Paul Constantinescu [1], Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, dirijate de Nicolae Moldoveanu au oferit publicului, în concertele din 21 şi 22 decembrie 2017, un eveniment muzical memorabil, interpretarea acestei lucrări vocal-simfonice de o valoare excepţională. Soliştii serii, soprana Irina Iordăchescu, mezzosoprana Sidonia Nica, tenorul Ioan Orheian şi basul Iustinian Zetea, au adus atmosfera Crăciunului sub cupola Ateneului Român. Corul, aflat într-o formă de zile mari, a fost pregătit de dirijorul Iosif Ion Prunner. Am ascultat o muzică atât de frumoasă, încât doream să nu se mai termine, interpretată de artiştii noştri îndrăgiţi, cu o trăire autentică.

Oratoriul, ca gen muzical, este o lucrare lirică dramatică, reprezentată fără punere în scenă, fără costume şi decoruri. Este compus pentru voci soliste, cor şi orchestră simfonică. Se cunosc oratorii sacre (cu subiect religios) şi oratorii profane (cu subiect istoric, mitologic sau imn al naturii). Cuprinde în general trei părţi, având de obicei o uvertură, recitative ce alternează cu arii, precum şi coruri. Recitativele fac să avanseze intriga, iar recitatorul se identifică uneori cu un personaj. Soliştii pot cumula sau schimba rolurile.

Paul Constantinescu a dărui lumii un oratoriu bizantin cu rang de capodoperă. Lucrarea a cucerit şi lumea germană, fiind interpretată la München, Dresda şi Meissen.

Osatura libretului Oratoriului bizantin de Crăciun-Naşterea Domnului o constituie extrasele din Evangheliile după Luca şi Matei. De asemenea, compozitorul a utilizat drept surse Irmologhionul lui Macarie Ieromonahul (1823), Idiomelarul lui Dimitrie Suceveanu (1856, 1857), Anastasimatarul lui T.V. Stupcanu (1926), Liturghier de strană de I. Popescu-Pasărea (1925), Irmologhion de Anton Pann (1854), Noul Doxastar-manuscris grecesc (sec. al XVII-lea) şi Culegerea de colinde Cartea satului de George Breazul (1938). Acest Oratoriu al lui Paul Constantinescu aduce ca noutate "inserarea sistematică a recitativului de strană într-o creaţie cultă" [2].

În Oratoriul de Crăciun, rolurile distribuite de compozitor sunt: tenorul - evanghelistul, soprana - Arhanghelul Gavriil, mezzosoprana - Fecioara Maria şi basul - împăratul Irod.


La sala Ateneului Român am ascultat cu o mare bucurie în suflet, pe parcursul a 65 de minute, acest minunat oratoriu, scris în urmă cu 70 de ani de Paul Constantinescu, închinat sărbătoririi Naşterii Domnului. Orchestra şi Corul Filarmonicii George Enescu dirijate de Nicolae Moldoveanu, solişti soprana Irina Iordăchescu, mezzosoprana Sidonia Nica, tenorul Ioan Orheian şi basul Iustinian Zetea au oferit publicului, în preajma Crăciunului 2017, audierea unei lucrări vocal simfonice în care totul suna armonios, sunetele generau lipsa oricărei griji şi o anume stare de pace.

După o scurtă introducere instrumentală-în care sunetele picurau alternând cu ostinaţie un interval melodic de octavă - corul a intervenit lin, amplificând treptat intensitatea şi iradiind o atmosferă plină de evlavie.


Sonorităţile se îmbinau dulce-duios şi totodată, foarte precis ritmate, urmare a gesturilor dirijorale ale maestrului Nicolae Moldoveanu (cu tactări subdivizate clare şi cu o mimică sugestivă).

Tenorul Ioan Orheian în rolul evanghelistului, printr-un recitativ acompaniat, a prezentat cu o voce calitativă însoţită de o dicţie clară, faptele din Evanghelie, cu privire la Fecioara Maria, care era logodită cu Iosif. Tot povestitorul a narat şi momentul sosirii Arhanghelului Gavriil, cel care a adus vestea cea bună. Apoi, în rolul îngerului vestitor, soprana Irina Iordăchescu a cântat cu o mare puritate a emisiei vocale, înfăţişând profetic evenimentele vieţii lui Iisus, fiului Mariei. Mezzosoprana Sidonia Nica a cântat apoi, aria care conţinea cuvintele biblice ce au rămas drept celebra rugăciune pentru creştini, Ave Maria. În continuare, corul a intonat o laudă închinată Fecioarei Mariei. Povestitorul, în registrul de tenor, şi-a depănat mai apoi istorisirea.

Pretutindeni în oratoriu se putea observa măiestria compoziţională: armonia fluidă, melodicitatea sublimă, liniile corale monodice ce alternau cu tutti de orchestră, polifonia liberă, contrapunctică dar şi ţesătura fugată; cromatismele se topeau în acorduri, aducând modulaţii de o rară frumuseţe.

Părţile Oratoriului bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu sunt: 1. Bine vesteşte pământule bucurie mare; 2. Iar în luna a şasea trimis... 3. Şi a zis Maria; 4. Maestoso - Vitleeme găteşte-te... 5. Evanghelist - În zilele acelea ieşit-a poruncă de la Chesarul August... 6. Andante con moto - Nu pricep curata... 7. Evanghelist - Şi a născut pre Fiul... 8. Andante - Şi păstorii erau într-aceiaşi lature... 9. Evanghelist - Şi a fost dacă... 10. Evanghelist - Şi au venit degrabă şi au aflat pre Maria; 11. Cor a capella - Minune prea mare, o, Maică Fecioară! 12. Evanghelist - Şi s-au întors păstorii; 13. Evanghelist - Iar dacă s-a născut Iisus în Vitleemeul Iudeii... 14. Evanghelist - Şi auzind Irod Împăratul s-a tulburat... 15. Solo bas - Spăimântatu-s-a Irod văzând buna-credinţa Magilor... 16. Evanghelist - Iar ei ascultând pre Împăratul s-au dus... 17. Andantino - Magii, Împăraţii Perşilor... 18. Evanghelist - Şi, luând înştiinţare prin vis... 19. Hristos se naşte, măriţi-L!

Admirabile au fost momentele în care corul cânta alternând stilul silabic cu cel melismatic. Urmăream cum unison-urile dintre cor şi orchestră deveneau treptat limbaj heterofonic şi ulterior armonic.

Orchestraţia a cuprins, pe lângă ansamblul format din instrumentele obţinute, şi clarinetul bas, contrafagotul, orga, harpa şi celesta. Sunetele flautului picolo scânteiau prin sonorităţi de triluri în acut. În unele secţiuni, vocile bărbăteşti realizau creşteri mari în intensitate, ce se terminau cu şfichiuiri, amintind de folclorul nostru românesc. Viorile împungeau spaţiul cu accentele lor pe contratimp.

Impresionant a fost şi duetul în care tenorul Ioan Orheian şi basul Iustinian Zetea au reuşit să genereze un flux melodic omogen, adaptând vibrato-ul lor cerinţelor expresive ale muzicii. Era secvenţa anunţului magilor, care hotărau să meargă la Betleem.

Un alt moment foarte reuşit a fost cel în care Irod află de naşterea lui Iisus, iar mânia şi invidia îl copleşesc. Sonorităţile devin aspre, muzica se cantonează într-o zonă cu expresivitate grotescă: instrumentele de suflat de alamă domină. Contrastul melodic între ariile pline de puritate ale Fecioarei Maria şi cea a lui Irod ilustrează imensa diferenţă a caracterelor acestor personaje: imaculata Marie şi poligamul Irod (a avut 10 soţii, unele concomitent), blândeţea Fecioarei şi cruzimea împăratului (masacrarea apropiaţilor, uciderea pruncilor în vârstă de până la doi ani), Maria a dat viaţă Pruncului Iisus, iar Irod şi-a ucis unul dintre fii, pe Antipater. Fecioara

Grandios a fost şi finalul oratoriului în care corul, susţinut de acordurile orchestrei, repeta lauda: Hristos pe pământ, măriţi-L. Aleluia.

Oratoriului bizantin de Crăciun-Naşterea Domnului de Paul Constantinescu stă cu cinste alături de alte lucrări similare precum Oratoriul de Crăciun de Johann Sebastian Bach (1734), Oratoriul Christus de Franz Liszt (1866), Missa Miezului nopţii de Crăciun de Marc-Antoine Charpentier (1690).

NOTE
[1] Premiera Oratoriului bizantin de Crăciun-Naşterea Domnului de Paul Constantinescu a avut loc la 21 decembrie 1947, la sala Ateneului Român din Bucureşti, în interpretarea dată de Valentina Creţoiu, Nella Dumitru, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secărean, alături de Corul România, condus de Nicolae Lungu şi Filarmonica de Stat, dirijată de Constantin Silvestri. Lucrarea a fost editată de casa de discuri Electrecord, în anul 1967, sub bagheta lui Mircea Basarab, cu cvartetul vocal solistic constituit din Emilia Petrescu, Martha Kessler, Valentin Teodorian şi Helga Bömeches.
[2] Cherciu, Alexandra - Program de sală, Filarmonica George Enescu, stagiunea 2017-2018, decembrie 2017, pag. 9.
* imaginea icoanei pe sticlă Naşterea Domnului de Adam Curta a fost preluată de pe site-ul icoanepesticlaartizanat.ro/adamcurta/
** Gerard van Honthorst), Adorarea păstorilor (1622). Reproducerea picturii a fost preluată de pe site-ul media.tvrnews.ro/image/201612/full/gerard-van-honthorst---adoration-of-the-shepherds-1622_03866800.jpg




 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2017


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Marcel Frandeş


Alte articole

 Concertul de pian nr. 4 de Rahmaninov şi Simfonia fantastică de Berlioz, la Ateneu, Marcel Frandeş
 Stan Zamfirescu în Concertul de chitară de Juaquín Rodrigo, la Ateneu, Marcel Frandeş
 Violonistul Remus Azoiţei în Concertul de Jean Sibelius, la Ateneu, Marcel Frandeş
 Violonistul Svetlin Rusev în Concertul de Ceaikovski, la Ateneul Român, Marcel Frandeş
 Deschiderea stagiunii Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, Marcel Frandeş
 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2017


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer