Dacă Michael Mann ar filma contorul la lumină şi gaz, filtrat cu bleu / galben & mov, pe
beat de Audioslave cu Terje Rypdal şi
mix Moby, contorul probabil că ar fi jucat de cel puţin un actor de A din Hollywood. Sau de doi, contor bun, contor rău. Şi unii din noi am sta cu ochii bec şi am zice, "iiii".
Cam asta e. Un film de Michael Mann. Brutal,
ultra-stilizat, rated R la ei, IC 14 la noi. Adică
To Live and Die in Miami, de la
To Live and Die in L.A. (1985), al lui Friedkin, inspirat de
neon-graffiti, MTV
noir-ul lui Mann din
Miami Vice (apărut în 1984). Chiar dacă nu
l-a creat, Mann a fost stilistul serialului cel mai
cool de la jumatea anilor '80. De unde a apărut şi
Lethal Weapon, din care a apărut mai târziu şi
Bad Boys. Şi gurile rele zic că
Miami Vice 2006 e
Bad Boys III,
alb-negru în loc de doi negri. Să vă zic mai bine bancul cu domnul Bob. Sau fazele
hyper din Vice (
i-am zis weiss, pentru că are componenta de alb pentru a contrabalansa negrul şi galbenul, fără conotaţii rasiste de Gong Li). Farrell umblă pe ecran ca o erecţie constantă,
parcă-i fotbalist, Foxx se crede primadonă dar rolul
nu-i cere nimic decât să umple ecranul, iar filmul e porno deghizat (nu iară, ci din nou).
Ok, începe cum
şi-ar fi dorit serialul
Băieţi buni să fie,
wish, wish, zâna măseluţă. O scenă la club, apoi o expoziţiune inutilă, o scenă gratuită de sex negru, apoi una
inter-rasială, plus cel mai superfluu periplu cubanez, tot filmul e o reclamă
non-stop la Bacardi (
mojito making of, vezi
articolul trecut),
shootingul final e
by the numbers, alea de bază, un, doi, trei, putem observa chiar scene de telenovelă. Toate filmate experimental în HD (pe lângă care
Collateral e Disney), cu locaţii numeroase, de la Miami la Havana, Uruguay, Republica Dominicană, Paraguay, Haiti şi Barranquilla, Columbia. Şi muzica, nimic nou ca experiment faţă de filmele anterioare, dar o combinaţie dinamită, de la tema din
Heat la Moby, Audioslave, Klaus Badelt, Mark Batson, Organized Noise, Mogwai, Nonpoint, Goldfrapp.
Mă gândeam la ce distribuţie perfectă ar fi putut avea
Miami Vice. Da, Russell Crowe şi Denzel Washington, dar ei joacă la Ridley Scott în
American Gangster.
Anyway, un Michael Mann disperat, dezordonat, haotic, care
i-o dă, oricum, peste tot, lui Michael Bay, de ex. cel mai prost film al lui Mann va fi mereu mai bun decât orice film al lui Bay, Ratner etc.
Vice / Weiss-ul e deja film cult, aştept
DVD-ul ediţia specială şi mi
s-a făcut poftă şi
să-l revăd pe Don Johnson şi tema lui Jan Hammer, care lipseşte din cel mai
macho, plin de testosteron,
neon-grafitti, audio-blast film al anului (n.b.,
Domino e din 2005). Viva mojito!