Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Stagiunea concertistică 2009

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Aripi de heruvim în Patimile după Matei de Johann Sebastian Bach


Marcel Frandeş

aprilie 2009
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Versiunea completă a zguduitoarei lucrări vocal-simfonice Matthäuspassion de Johann Sebastian Bach a fost interpretată, magnific, joi 9 aprilie 2009, de Orchestra şi Corul Filarmonicii "George Enescu", dirijate de Florentin Mihăescu. O garnitură de solişti vocali omogenă, Szerekovan Janos - Evanghelistul, Gheorghe Roşu - Iisus, Claudia Pop - recitative şi arii, Geanina Munteanu - recitativ şi arii şi Marius Manyov - Iuda, Petru, Pilat, recitative şi arii, - era însoţită de, Nicolae Licareţ la orgă şi Dan Joiţoiu la violoncel. Ansamblul a cuprins şi soliştii instrumentişti: Anda Petrovici, Dan Enăşescu - vioară, Anca Iarosevici - viola da gamba, Cătălin Opriţoiu, Ion Bogdan Ştefănescu - flaut, Eugen Glăvan, Florenel Ionoaia - oboi, Mihai Zamfir, Florin Cosmin Sperneac - corn englez.

Cele 78 de secţiuni ale oratoriului erau divizate în două părţi, pentru a se intercala o pauză necesară interpreţilor şi publicului.

Ansamblul era distribuit pe toată scena Ateneului Român. Mai mult, Corul de copii al Liceului de muzică "Dinu Lipatti" din Bucureşti ocupa şi loja laterală din dreapta scenei. Uriaşul cor mixt al Filarmonicii a fost coordonat de dirijorul Iosif Ion Prunner, iar Ansamblul vocal de copii, de către profesoara Lăcrămioara Pauliuc.

Trei ore de muzică divină în preajma Sărbătorilor Pascale. E ştiut: drumul cel îngust duce spre Împărăţia lui Dumnezeu. Puţini rezistă pe cale. Aşa se face că la sfârşitul concertului, după orele 22,30 scena era mai dens populată decât rotonda Ateneului.

În programul de sală se putea urmări textul în original (limba germană) şi în limba română (traducere admirabil îngrijită de Vladimir Popescu-Deveselu).

În interpretarea lucrării lui Johann Sebastian Bach (BWV 244), cele trei planuri, planul istoric - nararea textului biblic sub forma recitativului evanghelistului, planul reacţiei individuale la evenimentele relatate sub forma ariilor cu recitativ şi planul reflexiv şi teologic al conştiinţei comune a credincioşilor, sub forma intervenţiilor corale - se îmbinau precum dalele unui mozaic.

Libretul oratoriului Matthäuspassion a fost scris de Christian Friedrich Picander. Fiecare dintre cele două părţi cuprinde patru mari episoade. Prima conţine: complotul îndreptat împotriva lui Iisus şi trădarea lui Iuda, Cina cea de taină, noaptea din grădina Ghetsimani şi arestarea. Cea de-a doua parte conţine sentinţa la moarte dată de mulţime şi patimile ce au urmat, crucificarea şi înmormântarea.

Orchestra s-a remarcat prin intervenţiile sale, introducerea pregătind atmosfera scenelor dramatice, precum şi conţinutul ariilor.

Un moment foarte frumos realizat a fost acela în care vioara solo, Anda Petrovici, a însoţit aria plină de tristeţe Geanina Munteanu, contraalto, pe cuvintele Erbame dich, mein Gott um meiner Zähren willen!... (Îndură-te Doamne pentru lacrimile mele...). Sunetul viorii, prin timbrul apropiat vocii umane devenea efectiv rugă.

De referinţă mi se pare interpretarea contraaltistei Julia Hamari:

Această temă este luată din prima parte a Sonatei în do minor pentru vioară şi cembalo de Johann Sebastian Bach:

Ultimul film al lui Andrei Tarkovsky, Offret / Sacrificiul - 1986, are pe generic această temă bachiană divină. (Şi artele vorbesc între ele nu numai cărţile).

Excelent realizată a fost şi fluenţa dintre naraţia evanghelistului, tenorul Szerekovan Janos, şi întruchiparea muzicală a evenimentelor povestite. Aceste momente erau continuate şi reflectate apoi în conţinutul psihologic generalizator al ariilor ample atribuite personajelor oratoriului: Iisus, Iuda, Petru, Pilat, soţia acestuia, slujnice, soldaţi, femei credincioase.

Fulgerele despre care corul comentează, Sunt fulgere, sunt tunete în ceruri răzleţite?... erau relevate prin accentele furibunde ale contrabaşilor (finalul secţiunii nr. 33).

Culoarea arhaică a sunetului violei da gamba, însoţind cu sonoritatea sa recitativul basului, făcea palpabil lemnul crucii cărate de Domnul spre Golgota. Convingătoare şi bine structurată intervenţia Ancăi Iarosevici, o specialistă în muzica veche.

Prestaţia vocală a sopranei Claudia Pop, din păcate, nu s-a ridicat la nivelul celorlalţi interpreţi. În aria Aus Liebe will mein Heiland sterben (Din iubire vrea Mântuitorul meu să moară) distona şi încetinea nejustificat tempo-ul.

Interpretată cu o expresivitate sublimă, aria mezzosopranei Geanina Munteanu Iată Iisus ne-a întins mâna spre a i-o apuca... era acompaniată de fagot şi violoncel, cu multă sensibilitate.

Întruchipând personajul colectiv, Corul Filarmonicii "George Enescu" a cântat cu multă căldură, precizie intonaţională şi ritmică, echilibru dinamic şi o mare calitate a sunetului emis. Dirijorul corului, Iosif Ion Prunner s-a autodepăşit în pregătirea ansamblului vocal. Mângâietor, angelic, sublim sunt câteva vorbe care încearcă să evoce momentul coral De va fi să dispar cândva.

Tiradele şi anumite marşuri armonice realizate de Nicolae Licareţ la orgă, concentrau şi mai mult dramatismul muzicii spre finalul oratoriului.

Orchestra simfonică merită toate laudele pentru stilul acompaniamentului. Prezent, dar discret şi omogen, dar divers timbral. Dirijorul Florentin Mihăescu, dirijând din memorie, a reuşit să construiască sonor un monument unic al creaţiei Barocului, suspendând parcă timpul, fenomen tipic liturghiei. Mai mult decât o creaţie temporal subiectivă, totul căpăta în final aspectul unei adevărate falii, unde se întrezăreau globuri de lumini, vibraţii şi o pace nesfârşită.



 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2009


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Marcel Frandeş


Alte articole

 Frânturi de sacralitate - Oratoriul Paulus de Felix Mendelssohn-Bartholdy, Marcel Frandeş
 Tendinţe de sincronizare, Oltea Şerban-Pârâu
 Simfonia Clopotele de Serghei Rahmaninov, Marcel Frandeş
 Concerte anticriză , Oltea Şerban-Pârâu
 Un an muzical cât două decenii?, Oltea Şerban-Pârâu
 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2009


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer