În 2009, performanţele muzicienilor români au avut o conotaţie aniversară. Zilele acestea, povestea celor 20 de ani de când situaţia politică s-a schimbat în România şi în întreaga zonă central şi est-europeană se află pe buzele tuturor.
Transformările din zona muzicală sunt mult mai importante decât le par la prima vedere celor care refuză să relaţioneze. Un exerciţiu de memorie a fost participarea la îndrăzneţul spectacol Salut voios de pionier! organizat de Corul de Copii Radio, care ne-a readus frust în memorie o atmosferă pe care suntem tentaţi să o uităm şi care copiilor noştri nu le spune nimic. Absolut nimic.
Tinerilor pianişti şi violonişti care se luptă acum cu dificultăţile economiei de piaţă nu le vine să creadă că mulţi dintre muzicienii români, care acum sunt personalităţi ale lumii muzicale internaţionale (şi care au concertat în 2009 în România), ar fi avut un traseu profesional cu siguranţă diferit, dacă în 1989 Europa de Est nu ar fi pornit într-o altă direcţie istorică. Deşi în aceste ultime două decenii cea mai mare parte dintre aceşti muzicieni a revenit într-un fel sau altul pe scenele de la Bucureşti, în 2009 aceste apariţii capătă un caracter simbolic.
Muzicieni români ai lumii... acasă
Violonistul Liviu Prunaru, actualmente concert-maestru al Concertgerbouw Orchestra din Amsterdam, a revenit şi în 2009 în România. Cel care, de-a lungul carierei sale, începute la Craiova pe un instrument chinezesc şi continuate apoi pe alte viori de valori şi condiţii foarte diferite, ajungând la Andrea Guarneri şi, acum, Stradivarius, a redemonstrat la Ateneu sau la catedrala Sf. Iosif, în extraordinare concerte susţinute ca solist, forţă, strălucire, nobleţe intelectuală, bucurie în faţa muzicii.
Cvartetul Belcea şi-a încheiat cei trei ani de rezidenţiat la Bucureşti (acţiune organizată şi finanţată de Institutul Cultural Român în colaborare cu Filarmonica "George Enescu") printr-un concert cu sala plină la Ateneul Român, alături de cvartetele de tineri români care au profitat de îndrumarea celor patru excepţionali muzicieni conduşi de Corina Belcea-Fischer.
Timp de trei ani, publicul de acasă a avut contact prin ei cu cel mai înalt nivel al artei cvartetului în contemporaneitate (Cvartetul Belcea este artist exclusiv EMI). Ascultând la Bucureşti cvartetele de Britten, Bartok, numeroase titluri de Haydn sau Beethoven, am auzit versiuni interpretative "la zi", încorporând o ştiinţă muzicală specifică secolului XXI, sinteză stilistică şi performanţă tehnică de anvergură.
Starul Angela Gheorghiu
Marcam în luna martie 2009 lansarea internaţională cu Madama Butterfly de Puccini în versiune discografică, având-o ca protagonistă pe Angela Gheorghiu. Artista revenea în luna iunie 2009 la Bucureşti pentru un spectacol de poezie şi muzică la Teatrul Naţional. În septembrie 2009, orice bucureştean o putea auzi pe Angela Gheorghiu în aer liber, în Piaţa Constituţiei, într-un concert extraordinar de ziua Bucureştiului.
Dacă în ultimii ani românii au reluat legătura cu ea mai mult prin intermediul CD-ului sau DVD-ului, în 2009 au putut redescoperi pe viu combinaţia între acea perfecţiune fără de care nu se mai poate rămâne în prim-plan şi vibraţia unică din vocea Angelei Gheorghiu. "Niciodată nu am permis nimănui să-mi adreseze întrebarea "dacă şi când am lăsat România! Niciodată nu am plecat din România. Orice cântăreţ de operă trebuie să călătorească pentru a face o carieră internaţională." În 1989, Angela Gheorghiu era tânără absolventă de Conservator la Bucureşti şi lumea încă nu i se deschisese...