2009 va rămîne anul crizei care a zguduit serios editurile româneşti şi, mai ales, anul în care Herta Müller a luat Premiul Nobel. (Un premiu care, deşi nu e clar dacă a rezolvat sau dacă nu cumva a adîncit complexul românesc, s-a lăsat cu "exagerări" din toate părţile: şi cei care au apăsat pe coarda mîndriei patriotice, încercînd s-o anexeze pe Herta Müller literaturii române, şi cei care au scris că scriitoarea nu are, de fapt, nici o legătură cu ţara, în afară de faptul că s-a născut aici, şi scriitoarea însăşi care a tot declarat ba că nu a fost niciodată băgată în seamă în România, ba că aceasta e o ţară plină de securişti care încă o urmăresc. Adevărul e că premiul l-a luat Herta Müller, scriitoarea, nu o ţară, nu o literatură anume, iar noi, românii, ar trebui să o citim pentru literatura sa, nu pentru origini, şi cu atît mai puţin pentru declaraţiile făcute.)
Fără ca vreo editură sau măcar una dintre nenumăratele asociaţii, uniuni şi federaţii ale editorilor români să iniţieze în ultimii ani programe sau campanii care să sprijine, să stimuleze lectura şi să fidelizeze cititorii, cu un marketing ultradeficitar şi cu o concurenţă crescîndă din partea cotidienelor care au ieşit pe piaţă cu colecţii de cărţi (Jurnalul Naţional, Adevărul şi Cotidianul), editurile au resimţit din plin efectele crizei: scăderea dramatică a vînzărilor, reducerea numărului de titluri, renunţarea la unele colecţii, la bugetul de publicitate (o eroare ce denotă deopotrivă deruta şi amatorismul) şi chiar la redactori. Abia acum, pe final de an, Ministerul Culturii a iniţiat campania "Căutăm cititori celebri", dar asta nu e decît o mişcare tardivă de minimizare a dezastrului.
Pentru literatura română a fost un an bunicel. Am remarcat revenirea genului scurt, o revenire spectaculoasă, anunţată încă din 2008, şi care mai colorează spaţiul destul de gri al prozei ultimilor ani. Lucian Dan Teodorovici (Celelalte poveşti de dragoste), Florin Lăzărescu (Lampa cu căciulă), Alex Tocilescu (Standard), Bedros Horasangian (Miss Perfumado şi alte femei), Florin Manolescu (Mentaliştii), Paul Doru Mugur (Psihonautica), Angelo Mitchievici (Cinema), Cristian Teodorescu (Medgidia, oraşul de apoi), Andrei Cornea (Poveşti impertinente şi apocrife), toţi (dar şi alţii) au publicat proză scurtă uneori modestă, alteori de (foarte) bună calitate, oricum pentru toate gusturile. La roman, titlurile cu adevărat interesante au fost mai puţine: Dan Lungu (Cum să uiţi o femeie), Radu Ţuculescu (Stalin, cu sapa-nainte), Varujan Vosganian (Cartea şoaptelor), Matei Florian (Şi Hams Şi Regretel) şi Ioana Pârvulescu (Viaţa începe vineri). Dacă ar fi să aleg, din ce am citit pînă acum, doar trei cărţi româneşti de proză, cu adevărat speciale, apărute în 2009, aş alege volumele semnate de Cristian Teodorescu, Varujan Vosganian şi Matei Florian. În mod normal, acestea îşi vor împărţi premiile de proză de anul viitor.
Poezia a avut un an şi mai slab decît romanul. De la Cartea Românească am reţinut volumul lui Stoian G. Bogdan (Chipurile), Editura Cartier a revitalizat colecţia "Rotonda" publicîndu-i pe Dan Coman (Dicţionarul Mara), Claudiu Komartin (Un anotimp în Berceni), Radu Vancu (Monstrul fericit) şi Emilian Galaicu-Păun (Arme grăitoare), cu cărţi destul de inegale, oricum titlurile anului le-au dat acum, pe final, Elena Vlădăreanu (Spaţiu privat), Domnica Drumea (Not for sale) şi Angela Marinescu (Probleme personale). Le voi recenza în scurt timp. Basmul-poem scris la două mîini de Emil Brumaru şi Veronica D. Niculescu (Basmul Prinţesei Repede-Repede) rămîne una dintre apariţiile surprinzătoare şi fără echivalent, o carte frumoasă în sensul deplin al adjectivului. Remarc însă colecţia de poezie "Malul albastru", elegantă şi foarte interesantă, cu autori români, dar şi cu traduceri, a Editurii ART, cea care a lansat şi colecţia volumelor colective "Prima dată".
Eseul de critică literară a avut anul de glorie în 2008. În 2009 volumul Martei Petreu (Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu şi Mihail Sebastian) a ţinut afişul receptării negative, în timp ce titlurile demne de a fi recomandate le-au dat, tot pe sfîrşitul anului, Andrei Terian (G. Călinescu. A cincea esenţă) şi Paul Cernat (Modernismul retro în romanul românesc interbelic), două volume substanţiale, necesare şi care, în mod cert, vor avea parte de o receptare pasională abia anul viitor.(Într-o paranteză, ca semn, totuşi, de normalitate, trec şi cărţile scrise de actorii Oana Pellea, Jurnal 2003-2009; Florin Piersic jr., opere cumplite. volumul unu; sau vedete de televiziune, ca Mihaela Rădulescu, Nişte răspunsuri, toate vîndute foarte bine. Nimic îngrijorător: peste tot în lume se vînd astfel de cărţi-etichetă, indiferent de conţinutul lor.)
Dată fiind criza, cum ziceam, numărul traducerilor a scăzut. Mai întîi, s-au tradus mai multe romane din arabă şi literaturi (extrem) orientale decît anul trecut, confirmîndu-se astfel şi la noi trendul occidental; apoi, au apărut cîteva cărţi absolut remarcabile, fundamentale chiar pentru ce înseamnă ficţiunea contemporană, şi pe care le recomand fără reţinere: Ziua Independenţei de Richard Ford (trad. Iulia Gorzo), Nimicul de temut de Julian Barnes (trad. Mihai Moroiu), Pastorala americană de Philip Roth (trad. Alexandra Coliban), Revolutionary Road de Richard Yates (trad. Bogdan Perdivară), Drumul de Cormac McCarthy (trad. Irina Horea) sau Antologia Granta. Cei mai buni romancieri americani, apărută la Editura Corint.
La capitolul evenimente, trebuie lăudate, în primul rînd, iniţiativele celor de la Polirom (în special, Oana Boca şi Bogdan-Alexandru Stănescu) care 1) l-au adus pe Salman Rushdie pentru o seară de lectură publică la Teatrul Odeon şi pentru o sesiune de autografe la tîrgul de carte şi 2) au continuat Festivalul Internaţional de Literatură de la Clubul Ţăranului Român: trei seri de lecturi şi discuţii, grupate tematic şi pe genuri, cu autori români şi străini. Tot la Clubul Ţăranului Român s-au ţinut şi lecturile publice intitulate Povestitorii de la Şosea, întîlniri care, deşi au dat măsura interesului crescut pentru autorii români, nu vor mai continua anul viitor dacă nu se va găsi un nou sponsor. Răspîndiţi vorba, ar fi păcat să înceteze!
Tot în 2009, s-a închis, după trei ani, blogul www.terorista.ro, în urma unui scandal mai degrabă comic, oricum, primul scandal de o asemenea amploare dintr-o blogosferă românească (culturală) aflată în plină expansiune. Nici revista Idei în Dialog nu va mai apărea, dar aceasta ca o consecinţă a crizei, aşa cum şi colecţia "Literatura Cotidianul" a ajuns la final.
În rest, cele mai vîndute cărţi ale anului au fost cele semnate de Dan Puric, Dan Brown şi Stephenie Meyer.