Omul care se holba la capre - The Men Who Stare at Goats

Să nu ne prindem urechile. Holbatul la capre până mor, ca şi spartul norilor cu privirea se pare că sunt lucruri reale petrecute într-o unitate specială a armatei americane după războiul din Vietnam. Personajul real pe care Jeff Bridges îl joacă în aceeaşi notă ca în The Big Lebowski, Jim Channon, îi seamănă uluitor de bine lui Bridges şi vorbeşte cu aceeaşi carismă şi pe internet. Dacă filmul te prinde tabula rasa, fără nici o idee despre informaţii asemenea celor de mai sus, rişti să rămâi cu ochii în soare, neînţelegând ce vrea de la tine.

Lucrurile nu sunt aşa simple, dar nici foarte complicate. Rănit în Vietnam, Jim Channon (Bill Django în film) a avut pe front o viziune psihedelică. Întors acasă, s-a documentat în miezul mişcării New Age şi a apărut cu o viziune complet nouă asupra armatei americane şi a soldaţilor care, urmând antrenamentele lui Channon, ar fi trebuit să ajungă nişte cavaleri Jedi sau preoţi-luptători. Dezvoltarea capacităţilor paranormale ar fi fost însoţită de un protocol nou de abordare a unei confruntări armate.

Printre altele, soldatul-preot din această "New Earth Army" ar fi intrat în ţara inamică purtând un miel în braţe şi ar fi avut un costum dispus cu un difuzor prin care ar fi împrăştiat acordurile muzicii ţării respective sau, dacă nu i s-ar fi răspuns frumos, acid rock. Aceste lucruri sună exact ca ceea ce şi sunt - nişte bazaconii. Mai mare e mirarea când afli că e posibil să fie şi adevărate.

Filmul regizat de Grant Heslov după cartea jurnalistului britanic Jon Ronson (care a realizat el însuşi în 2004 un documentar pe aceeaşi temă, Crazy Rulers of the World, care se pare că e mult mai interesant - aici e un fragment), este - ca în celebrul banc - ceva care merge undeva. E o comedie nu foarte comică şi o satiră nu foarte ascuţită din moment ce nu ştim deloc sigur dacă lucrurile stau aşa cum par pe ecran.

Totul e sub pecetea lui "se pare". Deci se pare că din toate caprele care într-adevăr au funcţionat în acel "goat lab" de la Fort Bragg (fost "dog lab") una într-adevăr ar fi sucombat răpusă de forţa gândului unui cavaler Jedi. Pe ecran, îl vedem la un moment dat pe George Clooney spărgând norii cu privirea. Culmea, norii chiar se risipesc. Pe de altă parte, în cadrul acestei unităţi speciale din cadrul armatei, "First Earth Batallion", se pare că s-au pus bazele metodei de interogare practicate la Guantanamo, inclusiv ale torturii sonore.

Între adevăr şi fantezie, filmul lui Heslov înaintează cuminte fără a smuci hăţurile nici în stânga, nici în dreapta. Heslov, care a fost co-scenarist şi producător la Good Night, and Good Luck, şi care e partener de afaceri al lui George Clooney, nu trădează vreo dorinţă expresă de a tranşa chestiunea.

Cu un Jeff Bridges aterizat din The Big Lebowski în plină zeamă colorată à la Wes Anderson, un George Clooney care îi dă personajului său (agentul special Lyn Cassady) suficientă autoironie cât să nu-l scufunde cu totul în derizoriu şi un Ewan McGregor de o naturaleţe remarcabilă (el fiind tocmai alter ego-ul spectatorului incredul), deşi ironia face să fi interpretat chiar un cavaler Jedi, filmul pierde pe drum toate rezervoarele de combustibil care l-ar fi ajutat.

Am revăzut adineaori trailerul: din trailer se pare că filmul e foarte bun, dar simpla listare a unor poante nu poate înlocui lipsa de viziune regizorală. Foarte multe glume, replici şi situaţii din film funcţionează, dar luate separat. Din păcate, se pare că e genul de film despre care nu ştii la sfârşit să spui dacă ţi-a plăcut sau nu.


The Men Who Stare at Goats
Regia: Grant Heslov,
cu: George Clooney, Ewan McGregor, Jeff Bridges, Kevin Spacey.