Teatrul Naţional "Marin Sorescu" din Craiova şi-a îmbogăţit repertoriul cu două producţii noi, Balconul şi Doar Hamlet, dar startul stagiunii este departe de a fi spectaculos. Doar Hamlet, spectacol-eseu care are la bază piesa lui Shakespeare, este regizat de Alina Rece. Adrian Andone urcă singur pe scenă.
În convenţia pe care o trasează regizoarea, spiritul lui Hamlet se materializează pentru o oră şi jumătate; prinţul Danemarcei revine la propria poveste pe îndelete. Acum, însă, nu mai are de luptat cu ipocriziile periculoase ale viilor. Îşi priveşte destinul cu detaşare şi îşi analizează cu un calm mai cuprinzător deşertăciunea. Interogaţiile lui n-au dispărut, dar au trecut printr-un proces îndelungat de selecţie şi maturizare.
Hamlet priveşte moartea în ochi - moartea lui şi a tuturor - dar mai ales acel deces al pasiunii mistuitoare care i-a împins pe adversarii săi spre gesturi necugetate. Scheletele pe care le dezgroapă sunt acum golite total de orgolii, iar Hamlet poate dialoga în sfârşit cu cei care le-au împrumutat, cândva, carnea, sângele şi sufletul.
Alina Rece a selectat pasajele în care Hamlet are replici pline, lucrând cu textul de cea mai mare profunzime şi oferindu-i actorului posibilitatea de a construi un rol memorabil. Montarea are, însă, o evoluţie liniară, previzibilă, cu toate eforturile regizoarei de a genera emoţie inserând pasaje muzicale puternice. Adrian Andone este temperat, neostentativ, echilibrat şi agil, fără a fi obositor, când îi vorbeşte unui Horatio identificat în rândul publicului, despre "chintesenţa ţărânii" şi deşertăciune. Rolul i se potriveşte.
Actorul are alura şi calmul nebun al personajului său şi îşi poate proiecta prin intonaţie introspecţia. Bine plasat, eficace în relaţia cu obiectele din jurul său, deşi interacţiunea cu păpuşile-schelet devine redundantă, Adrian Andone reuşeşte un rol muncit, bun, dar fără să te ridice din scaun.
În cursa "înarmării" tehnologice dusă în multe teatre care cred că high-tech-ul le poate actualiza discursul, Alina Rece păcătuieşte folosindu-se de proiecţii video care înzorzonează inutil simplitatea unei montări convenţionale. Spectacolul nu este unul popular (nici nu-şi propune asta), iar densitatea sa lirică îi va plictisi, cu siguranţă, pe unii spectatori.
Balcon fără revoluţie
A doua premieră a teatrului craiovean a fost Balconul, de Jean Genet, spectacol regizat de Nicu Nitai (Israel), care creionează în culori tari abuzul puterii statale, viciile ascunse ale potentaţilor, falsele revoluţii şi iluzia manipulării. În special Nataşa Raab (Irma / Regina), dar şi Constantin Cicort (Şeful Poliţiei), Ilie Gheorghe (Ambasadorul Reginei) şi Romaniţa Ionescu (Carmen) salvează cât pot de mult cu interpretările lor acest spectacol care îşi propune prea multe şi oferă prea puţin.
Dezlânat şi diluat, Balconul imită în multe momente suprarealismul autentic din spectacolele lui Silviu Purcărete şi pierde din coerenţă, lipind piese de puzzle care nu se potrivesc: parada modei, musicalul, kitschul (neasumat), grandoarea. Sunt momente în care scena suferă, este prea mare pentru a fi umplută, scenografia pierde pe drum imaginea opulenţei, iar regizorul nu reuşeşte să fructifice din text acele imagini care să corecteze ineficienţa scenografiei.
Într-un bordel, oamenii de rând vin să-şi satisfacă fanteziile sexuale îmbrăcând hainele-simbol ale potentaţilor. Iar când izbucneşte revoluţia adevărată, locul autorităţilor ucise este umplut cu banalele surogate adunate de prin casa plăcerilor. Revoluţia este înăbuşită cu ajutorul unor marionete. Din păcate, spectacolul lui Nicu Nitai nu va face revoluţie în această stagiune.
Info
Craiova - Teatrul Naţional "Marin Sorescu"
Doar Hamlet
Spectacol-eseu despre Hamlet, după W. Shakespeare
Regia: Alina Rece
Cu: Adrian Andone.
Balconul de Jean Genet
Regia: Nicu Nitai
Cu: Valeriu Dogaru, Eugen Titu, Cosmin Rădescu, Nicolae Poghirc, Constantin Cicort, Romaniţa Ionescu, Iulia Lazăr.