În seara de luni, 31 ianuarie 2011, cineclubul săptămînal de la Noul Cinematograf al Regizorului Român (NCRR) a avut, din nou, doi invitaţi de marcă: regizorul Nae Caranfil şi actorul Mircea Diaconu au prezentat filmul Asfalt Tango (1997).
Mircea Diaconu a povestit cum l-a revăzut pe Nae Caranfil în timpul caranavalului "Bucureştii la 1900" din 1995. Se cunoscuseră înainte de 1989, cînd criticul Tudor Caranfil venise la Bulandra, pentru a-i lua un interviu actorului, însoţit de fiul său, pe atunci în ultimul an de liceu. După reîntîlnirea din timpul carnavalului, cînd lui Mircea Diaconu i s-a părut suspectă insistenţa cu care Nae Caranfil îi strîngea mîna, regizorul l-a invitat la o cafea pe actor şi i-a propus cu seninătate să-şi vopsească părul, pentru a putea interpreta personajul principal din Asfalt Tango. Acum, în aplauzele audienţei, Mircea Diaconu i-a mulţumit, pentru prima dată în public, lui Nae Caranfil, deoarece i-a oferit cel dintîi rol de film important din perioada postcomunistă.
După proiecţia îndelung aplaudată, actriţa Maria Dinulescu, aflată printre spectatori, a mărturisit, cuprinsă de emoţie, că, pentru prima dată în viaţă, a simţit cum se îndrăgosteşte de cinema. Nae Caranfil, pentru care revederea filmului a constituit un "salt în timp", a observat: "Sîntem în continuare în acelaşi sistem rutier, Asfalt Tango-ul e acelaşi, n-am evoluat foarte mult, poate doar autobuzele s-au mai schimbat...". Primul titlu al filmului, care trebuia să aibă şi coproducători britanici, era Till Beth Do Us Part, cu trimitere la celebra formulă "pînă cînd moartea ne va despărţi", utilizată în lumea anglo-saxonă, dar şi la numele iniţial al personajului principal feminin. Apoi, inspirat de un vers al unui cîntec interpretat de Jacques Brel, Nae Caranfil a schimbat titlul în Quand l\'amour sera loi. A urmat un titlu într-un "registru mai lejer", Nid de poules - expresie traductibilă fie prin "un cuib de pui", fie prin "găuri în asfalt" (nid de poule). Varianta Asfalt Tango a fost aleasă cu puţin timp înainte de începerea producţiei: "Am întîmpinat multe dificultăţi cu producătorii de la France 3, cărora nu le plăcea titlul, dar m-am ţinut tare pe picioare şi nu am renunţat la el".
Regizorul a afirmat că şi-a gîndit filmul, după debutul de succes cu
È pericoloso sporgersi (cu care s-a şi lansat cineclubul de la NCRR, la început de noiembrie) şi după eşecul proiectului
Restul e tăcere (care avea să fie realizat de abia în 2007), într-un puternic contrast cu primul său lungmetraj, "un film poetic, mai degrabă contemplativ": "Ambiţia mea a fost atunci să fac o farsă, o comedie cît mai aproape de nivelul de excelenţă, de strălucire al unor filme americane precum
Some Like It Hot, de Billy Wilder".
Nae Caranfil a răspuns calm şi argumentat la provocările spectatorilor privind mesajul filmului său ("Pe mine m-a interesat să pun faţă în faţă un apărător al valorilor conservatoare, tradiţionale (Andrei, interpretat de Mircea Diaconu), şi un apărător al valorilor moderne, un iconoclast (Marion, interpretată de cunoscuta actriţă Charlotte Rampling), dar nu mi-am propuns să dau un răspuns definitiv sau să arunc în aer vreunul dintre aceste două seturi de valori, ci doar să le pun să se bată într-un ring, fiecare cu perechea sa de mănuşi.") sau relaţia dintre film şi realitate ("Nu mă interesează realitatea decît în măsura în care îmi poate fi utilă.").
Chestionat în privinţa viziunii comune din filmele sale şi cele ale regretatului Cristian Nemescu, Nae Caranfil a spus: "Şi Cristi Nemescu, şi eu sîntem fascinaţi de un anumit tip de personaj, pe care eu l-am exploatat şi explorat în fiecare dintre cele cinci lungmetraje pe care le-am făcut şi pe care l-aş defini ca «băiatul care pierde fata»".
Cu noi invitaţi precum Mircea Albulescu, Mircea Daneliuc sau Dinu Tănase, cineclubul "Luni de film" îşi continuă misiunea de a lărgi audienţa producţiilor cinematografice româneşti, prin prezentarea unor pelicule importante şi prin discuţii cu cineaşti reprezentativi, din diverse generaţii de creaţie.
Asfalt Tango
Al doilea lungmetraj al regizorului-scenarist Nae Caranfil, o coproducţie franco-română, a fost prezentat în prestigioasa revistă americană
Variety drept "o fermecătoare comedie romantică, deghizată în
road movie", iar publicaţia franceză
Diagonal Magazine a adăugat: "Dacă rocambolescul situaţiilor şi ritmul viu amintesc de comedia americană în epoca ei de glorie, în efigie se întrevede mereu criza politică şi morală a României de azi". În filmografia cineastului,
Asfalt Tango reprezintă o pregătire eficientă pentru marele succes
Filantropica (2002), al doilea film "de actualitate" al lui Nae Caranfil. După premiera mondială din cadrul Festivalului Filmului Francofon de la Namur (Belgia), ediţia 1996,
Asfalt Tango a primit trei premii ale Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) pe 1997: pentru regie, rol secundar masculin (Constantin Cotimanis şi Florin Călinescu) şi montaj (Mircea Ciocâltei). Nae Caranfil a mai semnat, ulterior, trei filme, iar în prezent se află în faza de preproducţie a lungmetrajului de ficţiune
Alice în ţara tovarăşilor, pornind de la un caz real (prădarea Băncii Naţionale a RSR, în 1959), pe baza căruia Alexandru Solomon a realizat documentarul
Marele jaf comunist (2004).
