Femeile care îi fac pe bărbaţi să râdă - Bridesmaids

Poate nu atât de vizibile precum continuările care nu se mai opresc, genurile sunt o problemă la fel de importantă a cinemaului actual. Lumea nu mai merge la cinema să vadă o simplă comedie, un film de acţiune sau, de ce nu, un film de artă (dacă îl găsesc), ci vrea să vadă un anumit tip de comedie sau un anumit tip de film de acţiune. Iar producătorii sunt cum nu se poate mai mulţumiţi de sarcina foarte uşoară de a copia la infinit, până la extenuare un anumit gen, până când moda se schimbă şi trebuie să caute un rar original după care să continue să copieze.

Bridesmaids, de exemplu, pare un alt film despre şi pentru fete copiat după formula puţin expirată a lui Sex and the City. De aceea majoritatea spectatorilor vor fi de sex feminin. Filmul, care nu doar se joacă cu genurile, ba chiar le provoacă, are însă capacitatea de a îi face pe bărbaţi să râdă cel puţin la fel de puternic şi constant precum pe femei. Producătorul Judd Apatow, specializat în crearea, inclusiv ca regizor, a unor comedii în care personajele feminine au ceva probleme în a fi pe placul unor feministe, este pus pe dărâmarea prejudecăţilor: atât ale publicului, cât şi ale oamenilor din industrie care cred că femeile nu sunt foarte capabile să îi facă pe bărbaţi să râdă. Demonstraţia îi reuşeşte, iar un răspuns mai inspirat pentru criticile primite probabil nu ar fi găsit. Paul Feig, şcolit în televiziune, regizează.

Kristen Wiig, cunoscută până acum mai mult publicului american pentru prestaţiile de la Saturday Night Live, este Annie, eroina principală. Recent părăsită de iubit, cu o afacere falimentară ce i-a consumat toate economiile şi cu o slujbă primită cu ajutorul mamei sale, ea află că prietena sa cea mai bună se căsătoreşte. Vestea primită cu zâmbetul pe buze şi urmată de felicitările obligatorii îi adânceşte dificultăţile personale, punând-o în competiţie cu o altă domnişoară de onoare.

Annie este departe de cea mai bună perioadă a sa şi, după cum scena de deschidere ne arată, aceasta nu este doar o femeie fără prea mari victorii, dar mai este şi o femeie nu foarte mândră.

Scena, în care aceasta face sex cu un bărbat preocupat exclusiv de plăcerea sa, este o lovitură de deschidere prea puţin aşteptată, chiar şi pentru cineva care cunoaşte intenţiile realizatorilor. Ea produce râsete atât din partea publicului feminin, cât şi din partea publicului masculin, dovedind faptul că strategia realizatorilor funcţionează.

În jurul acestei scene însă se pot aduna nu doar reuşitele filmului, ci şi eventualele critici care îi pot fi aduse. Sigur, o femeie face un bărbat să râdă, dar situaţia (continuată în următoarea scenă când Annie este aproape dată afară de partenerul său) este umilitoare pentru aceasta. Este o victorie că se râde de o femeie umilită? Într-un fel, da, deşi rămâne de dezbătut dacă Annie nu era mai mult decât un simplu ajutor pentru ca scena să funcţioneze (faţă de partenerul său, ea pare cea inteligentă, conştientă de penibilul situaţiei). Pentru ca femeile comediante să aibă aceleaşi şanse ca bărbaţii, în anumite tipuri de comedie, acestea trebuie să înveţe să renunţe la maniere şi să îşi asume rolul de a deveni motivul (gratuit) de râs al spectatorilor.

În Bridesmaids se râde deseori şi gratuit, o parte este şi clişeu, dar lupta cu genurile se dă cu inteligenţă. Annie împreună cu celelalte domnişoare de onoare, printre care o tânără căsătorită, o mamă a trei băieţi şi o celibatară independentă cu un surplus de kilograme, fac o echipă foarte bună în acest amestec reuşit. Bridesmaids nu este un film romantic pe tot atât de reuşit pe cât este o comedie deocheată sau un film despre redescoperire, dar personajul din centru acţiunii este foarte bine construit şi se adaptează în permanenţă încercărilor scenaristelor (printre ele şi actriţa din rolul principal) foarte inventive.

Ca actriţă, Kristen Wiig, a cărei voce duce spre Vera Farmiga, se dovedeşte o prezenţă foarte puternică, una cu speranţe mari la cel puţin o nominalizare la Globurile de Aur din 2012. Bridesmaids nu e nici el lipsit de şanse la celelalte categorii ce ţin de comedie. Este chiar atât de bun.