Jurnal de agendist (III) - Festivalul Enescu, 2011

Workshop de compoziţie la conservator. Alina, specialista Agendei în muzică nouă e ravisată. Cum să nu te cucerească un foarte haios compozitor francez care şi-a vîndut CD-urile într-o piaţă de legume la Paris. Şi care se şi amuză povestind că n-a cîştigat prea bine. Bernard Cavanna n-a făcut în viaţa lui muzică la şcoală dar l-a cunoscut pe Aurel Stroe, pentru care are o admiraţie vecină cu veneraţia. Şi i-a fost de ajuns. Va ţine prelegeri la UNMB alături de alţi trei importanţi compozitori ai momentului, Miklos Maros, Hubert Stuppner şi Zygmunt Krauze. Vă ţine la curent Alina, care notează pe FB, în agenda-i personală de Enescu: Ai zice că e o chestie pentru specialişti, că trebuie să te pricepi la muzică (eventual contemporană) ca să participi. Aceşti domni însă, altfel posesori ai unor cariere de zeci de ani în spate şi cu zeci de lucrări cântate peste tot, au venit la Bucureşti să povestească relaxat, fără microfoane şi auditoriu exaltat, adică normal, despre creaţia lor şi, foarte interesant, dacă cineva din sală ar fi avut curajul sau deschiderea să îi întrebe, despre starea muzicii contemporane. Tot de la Alina şi linkul cu Bernard în piaţa de legume: un euro la musique contemporaine:


Grande baderie!
 
Ştirea cu Venice Baroque Orchestra e scurtă şi mă face să regret că agenda n-are decît 10 minute... ne-ar trebui măcar o jumătate de oră... ce material am fi putut să facem cu Carmignola, e un violonist din clasa super pur sînge a italienilor atinşi de nebunia frumoasă a barocului. Şi binînţeles, a lagunei... Noroc cu colegii de la Interactiv, ne salvează la marele fix completarea cu blogul de pe tvr.ro. Accesaţi http://www.tvr.ro/festivalenescu/
 
Despre Noche Bach / Gigi Căciuleanu de aseară de azi (luni 5 septembrie 2011)... simt că trebuie să se aşeze ceva... Încep să-mi cunosc pe la concerte, în carne şi oase, prietenii virtuali de pe facebook, oameni tare frumoşi. Mare lucru socializarea asta, dar dacă nu era festivalul...
 
Es un mundo que yo podria star toda una vida todavia no acabaria de conoser. Nuria, cum vă promiteam, fragmente din interviul făcut de Monica Nedelcu în colajul de astăzi, în care a încăput foarte puţin... Ştiu, o să ziceţi că sunt bîntuit. Cred ca da...


Despre baroc
"Nu am ales eu muzica barocă, cred că mai degrabă ea m-a ales pe mine. Şi asta pentru că educaţia mea muzicală a fost una de factură clasic-romantică, iar la şcoală am învăţat tot repertoriul. Separat de acest fapt, muzica barocă a fost cea mai aproape de mine, am avut şi ocazia să o cînt, cu cea mai mare păcere. Este o muzică ce-ţi atinge imediat inima, îţi pătrunde drept în suflet. Poate că acesta e motivul pentru care din ce în ce mai mulţi ascultători sunt interesaţi de acest gen de muzică. Asta se reflectă şi din cifrele de vînzări ale discurilor. La aceasta, se adaugă şi intensitatea textelor. Să cînţi recitînd înseamnă să înţelegi textul, să înţelegi ceea ce e important de transmis, pentru că muzica se construieşte începînd de la text, şi nu invers. E o lume în care dacă aş trăi o viaţă - tot nu as reuşi să o cunosc. Vorbim despre o părticica din istoria muzicii, însă eu mai am încă foarte mult de descoperit în această lume. Asta iubesc cel mai mult: încă nu s-a spus totul..."

Şi magistral despre Enescu.
"Ceea ce admir mult la Enescu este dorinţa sa de a promova în lume cultura tradiţională românească, aşa cum a făcut-o la rîndul lui, compozitorul spaniol Enrique Granados, care cred că are ceva în comun cu Enescu. Toţi sunt figuri la fel de cunoscute în lume, iar pentru mine este o onoare să fiu la acest festival, înconjurată de muzica lor, chiar dacă stilul meu nu are nimic în comun cu aceasta. Vorbim despre un festival complex, împărţit in multe secţiuni, un eveniment care a ajuns de nivel internaţional. Chiar astăzi am văzut ştirile din Germania, unde a fost prezentat un reportaj despre acest festival, ceea ce m-a bucurat foarte tare."
 
gracias a tí Nuria...
 
Interviu Cristian Lupeş, uman, firesc şi foarte prietenos. Încă o dată convinge... Joi, pe 8 septembrie 2011, va dirija la Târgu Mureş , schimbînd registrul modern pe un simfonic clasic Enescu-Dvorak-Ceaikovski cu o parte a doua de mare efect, arii şi uverturi celebre de Verdi, Puccini, Leoncavallo, Rossini, Lehár, şi Kalman cu corul şi orchestra Filarmonicii de Stat din Târgu-Mureş.
 
Descopăr la sala Radio cine face pozele geniale de la festival. O cheamă Ilina Schileru şi o puteţi cunoaşte la vernisajul EBienale, in pauza concertului din 8 septembrie 2011, unde va fi lansată prima ediţie a Bienalei Enescu, o bienala dedicata tinerilor studenţi şi absolvenţi la Arte. Vom fi şi noi acolo... Fotografiile ei de mare efect sunt pe pagina de Facebook George Enescu Festival. O s-o rog să-mi facă şi mie una...
 
Finalul de weekend tîrziu în noapte la Ateneu cu Ariodante de Haendel. Ireproşabil Il Complesso Barocco cu Alan Curtis. Între solişti, superbă voce armeanca Varduhi Abrahamyan în Polinesso şi cum era de aşteptat în mare formă şi voce Ann Hallenberg în rolul titular. Scherza infida...


S-a sfîrşit în sfîrşit weekendul de pomină care a început joi cu deschiderea... Începe o săptămînă de pomină... Spor!
 
(Cătălin Sava este coordonatorul Agendei Festivalului Enescu 2011 difuzată pe TVR Cultural, TVR 1 şi tvr.ro.)