În finala concursului de pian din cadrul Festivalului George Enescu din acest an au ajuns trei tineri pianişti: Ilya Poletaev din Canada, Mihai Ritivoiu din România şi Jeung-Beum Sohn din Coreea. Fiecare a prezentat câte un concert alături de Filarmonica de Stat Transilavnia din Cluj sub bagheta dirijorului Mihail Agafiţă.
Primul concurent a fost Ilya Poletaev, care a cântat Concertul nr. 1 în re minor de Brahms. Poletaev a intrat în scenă cu teamă, sentiment care s-a reflectat din plin şi în interpretarea lui. A cântat încordat, reţinut, sunetele sale nu au avut viaţă, ci au părut mai degrabă şterse şi strangulate. Şi volumul i-a lipsit tânărului pianist, deşi pianul se clătina sub presiunea pe care o exercita asupra clapelor, semn că, pentru un sunet bun, generos, sănătos, nu este de ajuns să împingi orbeşte în instrument. Sunetul porneşte de undeva mai din adâncuri şi trebuie susţinut cu întregul corp: prin libertatea braţelor, prin mişcarea corpului, prin forţa şi poziţia degetelor pe clape. Nici orchestra nu i-a venit în ajutor lui Poletaev: tempo-urile au fost prea lente iar viorile nu au fost întotdeauna bine sincronizate, răpind piesei din grandoare. Pe scurt, nu am auzit nimic din dramatismul brahmsian, concertul a sunat anemic, aproape de nerecunoscut.
A urmat românul Mihai Ritivoiu cu Concertul nr. 2 în do minor de Rachmaninov. Încă de la primele acorduri a fost clar că lupta, dacă va fi să fie o luptă, se va da între el şi coreeanul Jeung-Beum Sohn. Ritivoiu a avut un volum mai bun decât Poletaev, a cântat cu naturaleţe şi cu stăpânire de sine. Are curaj în interpretare, şi, mai important, are carismă. Orchestra a avut ceva mai multă vigoare şi s-a dovedit de această dată un bun partener pentru pianist. Ritivoiu a făcut faţă cu brio dificultăţilor tehnice ale lucrării şi a reuşit să se facă auzit peste orchestră. S-a lăsat însă un pic copleşit de moment în partea a doua, unde ar fi putut să arate mai multă sensibilitate decât a făcut-o. Una peste alta, însă, Ritivoiu a cântat acest concert deosebit de greu mai bine decât mulţi pianişti consacraţi, a căror luptă cu partitura este evidentă în fiecare secundă.
Cu toate prejudecăţile pe care le avem noi, europenii, faţă de asiaticii care ne cântă muzica şi ne imită cultura, nu am putut să nu ne lăsăm cuceriţi de tânărul coreean Jeung-Beum Sohn, în vârstă de numai 20 de ani. Sohn a cântat tot Concertul nr. 1 în re minor de Brahms, şi totuşi a cântat cu totul altceva decât am auzit cu puţin timp înainte. Coreeanul a părut că lasă emoţiile la o parte, a cântat cu detaşare profesionistă, cu siguranţă tehnică şi aparentă uşurinţă. A condus şi a dominat orchestra, şi asta fără să dărâme pianul, fără să împingă, fără să forţeze. Nu i-a lipsit nici dramatismul, atât de necesar într-o lucrare de Brahms. Sunetul său a fost aproape un sunet de orchestră, maiestuos şi strălucitor. Un singur lucru i se putea reproşa (şi probabil chiar i-a fost reproşat şi l-a costat marele premiu): o mică încurcătură în partea a doua, care aproape a dat orchestra peste cap.
După o deliberare de aproximativ 20 de minute, juriul, împreună cu directorul artistic al festivalului 2011, Ioan Holender, au urcat pe scenă pentru a anunţa rezultatele. Ce s-a întâmplat după aceea a fost neclar.
Primul premiu decernat a fost cel pentru cel mai bine clasat român, care i-a revenit, desigur, lui Mihai Ritivoiu. Apoi a urmat o mică discuţie între Holender şi preşedinta juriului, Danielle Laval, la sfârşitul căreia, doamna Laval a anunţat că premiul al doilea a fost acordat pianistului Jeung-Beum Sohn. Sohn a intrat timid în scenă pentru a-şi ridica diploma. Era neclar de ce se începe cu premiul doi, cine a luat premiul trei, dacă premiul întâi se acordă sau nu. Ioan Holender ia cuvântul şi este anunţat premiul al treilea: Mihai Ritivoiu. Din sală se aud suspine de dezaprobare, probabil la gândul că Ilya Poletaev ar putea să ia premiul întâi. Dar nu: la egalitate, premiul al treilea se acorda şi pianistului canadian.
Directorul Ioan Holender reia, pentru a clarifica situaţia: Premiul I - nu se acordă, Premiul II - Jeung-Beum Sohn, Premiul III - Mihai Ritivoiu şi Ilya Poletaev.
Dacă nu ar fi existat acea mică ezitare în partea a doua a concertului de Brahms, tânărul coreean ar fi luat, probabil, marele premiu. Aşa, juriul a considerat că nu-l poate acorda. În ceea ce îl priveşte pe românul Ritivoiu, el îl va merita pe deplin în câţiva ani. Este încă un pianist în plină maturizare, încă nu are un sunet desăvârşit şi nici o tehnică destul de solidă, dar le va avea cu siguranţă - are toate datele. Supărător este doar că a fost pus acum pe aceeaşi treaptă a podiumului cu Ilya Poletaev, căruia i-a fost, fără îndoială, superior.
Descarcă programul Festivalului Enescu, 2011 aici..