McDonald's, pop art şi anii '50 - David's boutique

La Sfântu Gheorghe, teatrul de limbă română, "Andrei Mureşanu", are de câteva luni un nou director, după demisia criticului Doru Mareş: absolvent de arhitectură, scenograf şi ocazional regizor, cel care-l conduce acum este Horaţiu Mihaiu, ale cărui planuri sunt destul de revoluţionare, de la repertoriul teatrului (compus acum doar din spectacolele lui Radu Afrim) la festivalul de teatru experimental, numit până anul trecut "Atelier", în venele căruia Mihaiu se pregăteşte să pompeze din nou sânge.

Deocamdată, stagiunea a început cu două premiere, una la sala studio (Devoratoarea de litere, de Cătălin Mihuleac, piesă înscrisă, sub titlul Fetiţa cu litere, în selecţia finală a dramAcum 2002, regizată de Horaţiu Mihaiu), cealaltă pe scena mare - David's boutique, pe un text şi în regia lui Radu Afrim, scenografia lui Laszlo Wegroszta, şi cu David Kozma, Romulus Chiciuc, Clara Flores, Florin Vidamski, Fatma Mahomed, Daniel Rizea, Tiberiu Tudoran şi copilul Nicholas Steiner în distribuţie.

Asezonată auditiv cu muzica anilor '50, vizual cu arta pop a deceniilor şase-şapte (decorul, o cameră-cutie - magazinul de diverse al lui David - e o bijuterie scenografică, poate nu o capodoperă de funcţionalitate, dar cui îi mai pasă când aduce cu sine-i un întreg univers coloristic, pornind de la roşu-sângeriu, şi de obiecte-fetiş, precum aparatul furnizor de "ţigarelle"), şi cu personaje din filmele (italiene) ale aceloraşi ani, David's boutique continuă - sau precede, temporal - lumea sărită din ţâţâni din Kinky ZoOne, făcut de Afrim acum un an la Teatrul LUNI de la Green Hours, unii dintre actori (Kozma, Chiciuc, Clara Flores) fiind aceeaşi.

Între timp însă, Afrim s-a întâlnit cu Răţoiul McDonald... al lui Rolando Garcia (în turneu la festivalul de la Nitra) şi a început să folosească personaje cu aceleaşi nume ca actorii care le interpretează, ceea ce a dus la încărcarea spectacolului, dincolo de umorul personal şi negru al regizorului, cu o doză zdravănă de sarcasm social-consumeristic. Altminteri, ingredientele teatrului lui Radu Afrim sunt aceleaşi: spiritul anti-poveste (cam ce poţi povesti despre David's boutique n-ar fi decât o enumerare plictisitoare de schimbări fantasmagorice de situaţie), personaje într-o perpetuă mişcare browniană (se agită, dar nu merg niciîncotro) în spaţiu închis, acumulări absurd-suprarealiste şi virarea, într-un final, spre scenariu de film (prost) de aventuri internaţionale, pastişat în tot kitsch-ul lui involuntar.

Ceea ce rămâne, după două ore de distracţii şi ceva interactivitate (David's boutique se joacă cu spectatorii pe scenă), e una din cele mai puternice idei din spectacolele lui Afrim de până acum: vorbeşte despre o lume cuminte căzute pradă lipsei de imaginaţie a altora, consumerismului şi spiritului de turmă în clişee şi-un limbaj al kitsch-ului cultural, dar vorbeşte foarte serios.