Atitudinea pe care a avut-o în comentariile sale artistice l-a plasat în centrul a numeroase scandaluri, declanşate fie de către autorităţi, fie de o parte conservatoare a spectatorilor care, în semn de protest, au demonstrat încercând să boicoteze de multe ori prezentarea spectacolelor lui Hanoch Levin. Dincolo de stricta localizare a subiectelor abordate, complexitatea tratării lor a făcut ca opera autorului israelian să rezoneze dincolo de graniţele ţării sale.
Meşteşugul vieţii face parte din categoria pieselor nepolitice, dramaturgul fiind interesat, de data aceasta, de relaţiile de familie. Yona şi Leviva Popoch sunt căsătoriţi de 30 de ani. Relaţia îi sufocă. Bărbatul îşi consideră soţia ca fiind sursa nefericirii sale, piedica în calea împlinirii personale. În casa vecină stă Gunkel, vecinul burlac, sufocat la rându-l său, de singuratate. El vede în relaţia vecinilor idealul oricărui om... Autorul israelian îl pune pe spectator/cititor în situaţii de viaţă recongnoscibile, ceea ce de obicei îl face pe acesta să empatizeze uşor, dar, în acelaşi timp, îl obligă să recunoască lucruri greu de recunoscut. Şi, poate, acest joc al atracţiei şi respingerii este cheia succesului scrierilor lui Hanoch Levin.
Tot despre relaţii, trasate însă, cu tuşa stilului Yasminei Reza, se vorbeşte în spectacolul Omul hazardului, prezentat de Teatrul Nottara, în a doua zi de festival. Regia este semnată de Cristian Juncu, regizor aflat la a doua apropiere de universul autoarei franceze, după Artă, montat la Teatrul Bulandra şi prezentat anul trecut şi la Festivalul de Dramaturgie Contemporană.
Un bărbat şi o femeie stau faţă în faţă într-un compartiment de tren, pe ruta Paris-Frankfurt. El este un scriitor celebru. Ea o avidă cititoare, îndrăgostită de opera lui, şi şocată de această întâlnire întâmplătoare. De-a lungul călătoriei, cei doi meditează, invocând, prin monologuri separate, filosofia lor de viaţă. Abia la final, ajung să-şi vorbească. Femeia prinde curajul să-i spună autorului pe nume şi încearcă să afle dacă imaginea pe care şi-a făcut-o despre el, de-a lungul timpului, se va suprapune cu realitatea.
Stilul personal al Yasminei Reza este inconfundabil, pentru cei care sunt familiarizaţi mai mult cu dramaturgia franceză contemporană. Uzând de un discurs ideatic sofisticat, autoarea observă şi disecă vieţile personajelor sale, cu plăcerea unui copil care descoperă şi încearcă să înţeleagă lumea. "Piesele mele, spune autoarea, sunt privite de multe ori, ca nişte comedii, dar, în esenţă, ele sunt cu adevărat nişte tragedii."
*
Primul eveniment din seria lansărilor de carte va avea loc tot în a doua zi de festival. Două volume editate de către Editura ICR, în 2011: Silvan. Portretistul - album bilingv şi George Löwendal, un aristocrat în luminile rampei, Editura ICR, 2011, vor fi prezentate publicului braşovean, după ce au fost lansate acum câteva săptămâni şi în cadrul Festivalului Naţional de Teatru.
Istoricul şi criticul de artă Adrian Silvan Ionescu a adunat în albumul Silvan. Portretistul o parte importantă din creaţia tatălui său, celebrul portretist Silvan (1909-1999), cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a peste şapte decenii.
Figuri memorabile precum Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, George Bacovia, Ion Minulescu, Octavian Goga, Nicolae Labiş, Marin Sorescu, Sică Alexandrescu, Lucia Sturdza Bulandra, Gr. Vasiliu Birlic, Toma Caragiu, George Enescu, Dinu Lipatti, Yehudi Menuhin, Herbert von Karajan, Luciano Pavarotti, Ion Caramitru, Radu Beligan, pot fi întâlnite în paginile acestei cărţi.
Pictor, grafician, pedagog şi maestru al primelor generaţii de artişti plastici din România postbelică, George Baron Löwendal (1897, Sankt-Petersburg-1964, Bucureşti) a fost şi un remarcabil om de teatru. Născut într-o familie danezo-rusă cu origini nobiliare, format în Rusia avangardelor artistice, s-a afirmat ca pictor decorator în Bucureştiul anilor '20, devenind, ulterior, timp de aproape un deceniu, scenograful Teatrului Naţional din Cernăuţi. Albumul dedicat personalităţii lui George Löwendal, publicat în două ediţii, în limba română şi în limba engleză: George Löwendal, un aristocrat în luminile rampei şi George Löwendal, an Aristocrat in the Limelight , invită la redescoperirea unui artist vizionar, reflectând impactul operei sale nu doar în epocă, ci şi în contextul teatrului de astăzi.