Premiile Gopo 2012 eclipsează Festivalul UCIN

Prin Gala de luni, 26 martie 2012, Premiile Gopo, ajunse la a şasea ediţie, şi-au dovedit din nou importanţa pentru cinematografia românească.

În 2012, evenimentul organizat de către Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) şi-a atins scopul de a recompensa şi, implicit, promova cele mai bune producţii cinematografice româneşti din anul precedent şi pe cei mai talentaţi cineaşti autohtoni. A fost o ediţie cu un număr-record de filme înscrise: 21 de lungmetraje, 20 de documentare şi 60 de scurtmetraje produse sau coproduse de companii româneşti. Nominalizările au fost decise de un larg juriu de preselecţie, din care au făcut parte regizorul Florin Şerban (marele cîştigător din 2011), actriţa Ozana Oancea şi scenograful Cristian Niculescu (premiaţi şi ei în 2011), monteurul Dan Nanoveanu, distribuitorul Radu Nicolau, scriitoarea Ana Maria Sandu şi, nota bene!, cinci critici de film (Dana Duma, Ileana Bîrsan, Codruţa Creţulescu, Andrei Gorzo şi Andrei Rus). Apoi, peste 400 de profesionişti activi din lumea filmului românesc au votat, prin intermediul unui mecanism asigurat de o reputată companie de audit şi consultanţă, pentru acei cineaşti care meritau, în opinia lor, statuetele create de către sculptorul Adi Ilfoveanu. În cele din urmă, luni seara, pe 26 martie 2012, am aflat cîştigătorii.
 
Sistemul a funcţionat, pentru că marile premii au răsplătit meritele deschizătorului de drum pentru Noul Cinema Românesc (Cristi Puiu) şi ale celui mai bun film autohton lansat pe ecrane anul trecut (Aurora). Deşi regizorul-scenarist-actor a refuzat nu numai ca filmul său să intre în cursa nominalizărilor, ci şi ca secvenţe din Aurora să fie difuzate în timpul Galei, Cristi Puiu - care a lipsit de la eveniment - a obţinut, ca urmare a votului profesioniştilor din toate domeniile cinematografiei, cele mai importante trei statuete: Cel mai bun film de lungmetraj, Cel mai bun regizor şi Cel mai bun scenariu. Doar la categoria Cel mai bun actor într-un rol principal, Cristi Puiu a fost întrecut de Bogdan Dumitrache (excelent în Din dragoste cu cele mai bune intenţii de Adrian Sitaru).
 
La recentele premii ale Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), "rebranduite" de Laurenţiu Damian ca Festivalul UCIN, juriul prezidat de regizorul Alexa Visarion nu a luat în calcul decît producţiile înscrise în concurs (cum s-a întîmplat şi în 2011, cînd criticul Iulia Blaga s-a retras din UCIN, după ce Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu de Andrei Ujică şi Marţi, după Crăciun nu intraseră în palmares). Anul acesta, printre alte filme, a fost ignorat şi Aurora, deoarece Cristi Puiu conside­ră, după cum a declarat pentru site-ul FilmRe­porter, că "nici un premiu nu e relevant, în general, însă în industria asta a noastră cvasiinexistentă mi se pare că sîntem într-o configuraţie de tipul «chelul cu tichie de mărgăritar», iar eu nu vreau să subscriu sub nici o formă la această fanfaronadă".
 
Spre deosebire de premiile UCIN, care, chiar şi fără Mihnea Gheorghiu, par să fi rămas o afacere de familie, premiile Gopo nu au putut trece cu vederea un fapt de ordinul evidenţei: Aurora este un film remarcabil, care nu poate fi şters din anul cinematografic 2011. Mai întîi, apelînd la regulamentul conceput de APFR, membrii juriului de preselecţie au decis să nominalizeze filmul la zece categorii, în pofida opoziţiei autorului său; a fost o decizie controversată, dar, în opinia mea, corectă. Iar profesioniştii votanţi şi-au exercitat dreptul la o judecată de valoare, aşa că Aurora a primit recunoaşterea cuvenită şi în ţara sa de origine.
 
Statueta pentru Cea mai bună actriţă într-un rol principal i-a revenit, justificat, Anei Ularu, pentru Periferic, iar fascinantul film al lui Bogdan George Apetri a mai primit premiile pentru Cea mai bună actriţă într-un rol secundar (Ioana Flora), Cea mai bună ima­gine (Marius Panduru, ajuns la al patrulea Gopo cîştigat), Cel mai bun montaj (Eugen Kelemen) şi Cel mai bun film de debut. Adrian Titieni (Din dragoste cu cele mai bune intenţii, al treilea film notabil din 2011) a obţinut statueta pentru Cel mai bun actor într-un rol secundar. Premiile pentru Cel mai bun sunet şi Cea mai bună muzică originală au ajuns în Polonia, unde activează cineaştii care au colaborat cu Anca Damian la Crulic - drumul spre dincolo; însă, pe scena Galei, regizoarea a ţinut să sublinieze meritele echipei sale de animaţie din România, care nu a primit nici o distincţie. Cel mai bun film documentar a fost declarat Vorbitor, coregizat de Radu Muntean şi Alexandru Baciu, iar Anca Miruna Lăzărescu a primit atît statueta pentru Cel mai bun film de scurtmetraj (Apele tac), cît şi Premiul "Tînără speranţă".
 
În concluzie, premiile botezate de APFR după fostul preşedinte al organizaţiei profesionale a cineaştilor români, Ion Popescu Gopo, au reuşit din nou să depăşească - şi prin palmaresul corect, şi prin Gala fastuoasă - mult mai vîrstnicele premii UCIN.