Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Portret Temistocle Popa

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Un petec de cer pentru Temistocle Popa


noiembrie 1999
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Unul din primele filme româneşti care mi-au bucurat mult copilăria de cinefil a fost Eu, tu şi... Ovidiu. O comedie muzicală din 1978, cu câţiva actori simpatici, dar şi o serie de şuşe foarte reprezentative pentru ceea ce se numeşte (înainte şi după 1989) "comedia cinematografică românescă" adresată publicului obişnuit să i se servească pe tavă poante, înţelesuri şi fapte. Recunosc: încă mă mai trezesc fredonând unele cântece din coloana sonoră, între care şi "Oare cine eşti tu?" - muzica: Temistocle Popa; interpreţi: Florin Piersic şi Violeta Andrei; versuri: Flavia Buref.


Eu, tu şi... Ovidiu


Incomparabil mai rafinat, mai evergreen, debordând de fantezie inteligent construită, îmi pare (acum, la peste 30 de ani distanţă), musicalul Ma-ma, în care teme muzicale de Temistocle Popa şi Gérard Bourgeois, rafinat orchestrate de Jean Claude Dequeant (care e şi dirijor), fac din opera pop-rock a Elisabetei Bostan un veritabil Rock'n'roll Wolf (care e şi titlul în engleză al acestei superproducţii internaţionale). Nu sună rău nici armoniile sale elegiace din Singurătatea florilor (un film cu Radu Beligan şi Toma Caragiu), interpretate de formaţia lui Ion Cristinou, "Perpetuum Mobile".


Ma-ma

Temistocle Popa (26 iunie 1921 - 26 noiembrie 2013) a fost şi unul din popularii creatori de şlagăre de muzică uşoară, de melodii accesibile şi versuri oarecum simpliste, vreme de aproape 30 de ani. Uneori însă, nu aş putea să explic de ce şi cum a fost posibil, hit-urile sale deveneau (cu aportul esenţial al orchestratorilor de excepţie de talia lui Richard Oschanitzsky, al interpreţilor şi textierilor) mici mărgăritare, străbătute de emoţie şi poezie. Aşa au fost, de-a lungul anilor, Trecea fanfara militară, În rândul patru, Două viori, Cu cine semeni dumneata? Un petec de cer, Şoapte de iubire, Iubite!, cântate de voci renumite, ca: Dan Spătaru, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Pompilia Stoian, Anda Călugăreanu, Angela Similea, Mirabela Dauer.







Nu am fost, mărturisesc, un fan al muzicii lui Temistocle Popa. Dar îi păstrez o duioasă amintire pentru momentele muzicale pomenite mai sus. Şi mai cu seamă datorită twistului Să ştii măicuţa mea pe versuri de Eugen Mirea. Acolo, melodia, vocea şi versurile dau expresie unei rugi fieşti, plină de recunoştinţă (târzie?), pentru mama ce devenise  "o icoană în fiecare gând". Într-un sfârşit de noiembrie, Temistocle Popa a plecat "acolo unde nu este nici întristare, nici suspin" ca să o reîntâlnească.
 
Parcă te văd cum vegheai mereu,
Să alungi răul din drumul meu.
Azi înţeleg, azi înţeleg
Tot ce nu înţelegeam altădată, când te necăjeam.

Să ştii, măicuţa mea, 
Că port icoana ta, 
În fiecare gând, 
Oriunde şi oricând, 
Te-aud cum îmi cântai, 
Te văd cum îmi zâmbeai, 
Şi-ţi văd şi lacrima din ochi
Când uneori mă dojeneai

Aş vrea să mai mă cerţi, 
Aş vrea să mai mă ierţi, 
Şi-n mângâierea ta,
Să-ţi simt iar dragostea.
Să-mi pară că îmi eşti
Şi azi alăturea, 
Şi să m-auzi că-ţi mulţumesc, măicuţa mea.
Şi să m-auzi că-ţi mulţumesc, măicuţa mea...






 Toate articolele despre Portret Temistocle Popa


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Marian Rădulescu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer