Eliberart / februarie 2015
American Sniper
American Sniper (r. Clint Eastwood) a ajuns în atenţia publicului larg în momentul în care a primit şase nominalizări la premiile Oscar 2015, inclusiv pentru categoria principală, anume cea mai bună peliculă. Până acum, a avut printre cele mai mari încasări în Statele Unite şi a devenit unul dintre cele mai controversate filme apărute în 2014. Toate discuţiile se învârt în jurul faptului că Eastwood a reuşit să producă, încă o dată, propagandă, dintr-o nevoie constantă de a scoate în evidenţă patriotismul american.

Chris Kyle e un american crescut într-o familie în care folosirea armei este lecţia primordială; devine aproape un mod de trai. Dezvoltându-se în acest mediu, la maturitate se înrolează în armată şi ajunge să lupte în Irak, ca lunetist. De altfel, scena în care urmăreşte cu soţia lui, la televizor, atentatele 9/11, e plasată strategic înaintea celei cu el pe câmpul de luptă. În Irak, luptă împotriva organizaţiei Al-Qaeda, fapt caracteristic pentru mentalitatea americană dominantă, bazată pe dezinformarea nu numai a cetăţenilor, dar chiar şi a soldaţilor, care de cele mai multe ori nu ştiu exact pentru ce luptă. Important e că îşi servesc ţara, motiv pentru care orice fapt e fundamentat. Această problemă de fond, a complacerii în lupta contra terorismului, e abordată de Eastwood într-o manieră care nu scoate în evidenţă absurdul situaţiei, ci justifică orice acţiune.

Pe tot parcursul filmului, Kyle face obiectul tipului de eroizare aparent banală, privită atât de el cât şi de camera de filmat ca ceva firesc, despre care nu trebuie neapărat discutat. Porecla pe care o primeşte, Legenda, şi admiraţia colegilor pentru faptul că a ucis sute de inamici, nu sunt surprinzătoare. American Sniper este făcut dintr-o singură perspectivă, în care americanii sunt cei buni, iar irakienii cei răi. Eastwood lasă orice subtilităţi la o parte, în construcţia lui Musfata, care e îmbrăcat tot timpul în negru şi arată asemenea unui pirat; regizorul foloseşte tipologia, preconcepţia, pentru că le înţelege puterea ideologică. Uciderea oricărui musulman e privită ca o mare victorie.

Acest patriotism, atât de promovat de americani, e subiect de film încă din anii '70, când producţiile despre războiul din Vietnam vorbeau despre eroi care întâmpinau dificultăţi în momentul întoarcerii acasă (The Deer Hunter). Această raportare a reuşit să inducă senzaţia că tragedia este simţită doar de ei, nu şi de milioanele de vietnamezi care au fost ucişi; deci, că doar ei contau. Acelaşi lucru se întâmplă în prezent, Vietnamul fiind înlocuit de Orientul Mijlociu. American Sniper se aliniază unei liste lungi, în care găsim The Hurt Locker sau Zero Dark Thirty - unde americanii sunt de fiecare dată the good guys, care trebuie să salveze lumea de terorism şi să ducă democraţia mai departe, oriunde ajung.

Michael Moore şi-a declarat antipatia faţă de American Sniper, spunând că lunetiştii nu sunt eroi, ci doar nişte laşi. Actorul Seth Rogen nu s-a sfiit să spună că filmul este echivalentul scurtmetrajului german de propagandă, Stolz der Nationen, fragment care se regăseşte în Inglourious Basterds. Aceste declaraţii, pe lângă multe reacţii negative, demonstrează că propaganda lui Eastwood nu este trecută cu vederea de chiar toată lumea, cu toate că publicul larg o apreciază. Mai există bastioane împotriva impregnării unei ideologii capitaliste agresive. American Sniper face parte dintr-un tip de filme care se vor face mult timp de acum încolo, pentru că lucrează ca un mecanism prin care milioane de americani încearcă să îşi justifice toate crimele.

American Sniper, SUA, 2014.
Regia: Clint Eastwood.
Scenariul: Jason Hall.
Distribuţie: Bradley Cooper, Sienna Miller, Kyle Gallner.



Regia: Clint Eastwood Cu: Bradley Cooper, Sienna Miller, Jake McDorman, Brian Hallisay, Kyle Gallner, Luke Grimes, Sam Jaeger

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus