Emineschool îşi propune să devină un punct de reper în conturarea unei arhive literare cu impact cinematografic. Ne dorim ca publicul larg să descopere literatura şi prin intermediul filmului documentar centrat în jurul relaţiei dintre scriitori, publicaţiile literare şi edituri.
Într-un festival independent, am reunit ecranizări celebre, documentare clasice şi booktrailere, dublate de dezbateri şi lansări de carte.
Emineschool propune o formulă de a îmbina reţeta de succes a marelui ecran cu imaginile - document cu scriitori români şi străini, o soluţie concretă de a prezenta scriitorii publicului tânăr (şi şcolar) altfel decât în modul obişnuit.
Emineschool BFF vă invită la Cinemateca Union la trei zile de proiecţii, discuţii şi întâlniri cu scriitorii la cinema şi cu filmul prin literatură. Festivalul este unul independent, această primă ediţie fiind una necompetiţională. Fiecare ediţie va încerca să aducă în faţa publicului ecranizări celebre, dar şi avanpremiere şi premiere ale documentarelor cu şi despre scriitori. Români şi nu numai.
Programul Emineschool BFF
Ziua 1, 6 aprilie 2015
ora 10:30 Deschidere festival - Moment Vasile Mureşan Murivale & Ion Cucu
ora 11:00 Ecranizare - Moromeţii (r. Stere Gulea, 1987, 142 min)
ora 15:00 Documentar - Nichita Stănescu (r. Marian Baciu, 2007, 26 min)
ora 15:30 Documentar - Sânge albastru - Angela Marinescu (r. Marian Baciu, 2012, 26 min)
ora 17:00 Documentar - Aici Nora Iuga (r. Vlad Rotaru, 2014, 73 min)
ora 18:15 Întâlnire cu Nora Iuga
ora 19:10 Documentar - Nino al meu (r. Vlad Rotaru, 2015, 55 min) - premieră, cu participarea regizorului
Ziua 2, 7 aprilie 2015
ora 11:00 Documentar - Aici Nora Iuga (r.Vlad Rotaru, 2014, 73 min)
ora 14:00 Lungmetraj - Eminescu versus Eminem (r. Florin Piersic Jr., 2005, 80 min)
ora 15.30 Lansare / conferinţă - Gândirea-Cinema (Cezar Gheorghe)
ora 17:00 Documentar - Matei Vişniec - Acasă (r. Andreea Ştiliuc, 2012, 27 min)
ora 17:30 Documentar - Zidul lui J.O. (r. Matei Bejenaru, 2014, 31 min)
ora 19.00 Documentar - Avanpremieră Tatăl meu, Lucian Blaga (r. Iulian Manuel Ghervas, Adina Popescu, 2015, 65 min)
Ziua 3, 8 aprilie 2015
ora 11:00 Documentar - 10xObservator cultural (r. Marian Baciu, 2013, 52 min). După proiecţie, discuţie cu echipa redacţională
ora 13:00 Sesiune booktrailere
ora 14:00 Dezbatere - Booktrailerele - un produs între două industrii culturale
ora 16:00 Documentar străin - Noaptea în care Fernando Pessoa l-a întâlnit pe Konstantinos Kavafis (r. Stelios Charalambopoulos, 2008, 90 min)
ora 17:45 Documentar - Keful celor de la TIUK! (r. Vlad Rotaru, 2014, 33 min)
ora 18:20 Documentar - A Writer's Will (r. Gabriel Achim, 2006,17 min)
ora 19:10 Documentar - Sala Oglinzilor (r. Marian Baciu, 2015, 73 min) - premieră, cu participarea regizorului
Preţul unui bilet: 5 lei.
Detalii despre filme
Deschidere festival - Moment Vasile Mureşan Murivale /Ion Cucu
Invitaţi speciali ai ediţiei inaugurale, cei doi mari artişti vor avea propriile lor expoziţii cu scriitori. Desene şi fotografii cu scriitorii români cu care au fost şi sunt prieteni.
Moromeţii (r. Stere Gulea, 1987, 142 min)
Moromeţii (1987) în regia lui Stere Gulea, după romanul omonim al lui Marin Preda, reprezintă una dintre ecranizările cele mai reuşite ale cinematografiei de dinainte de 1989 şi unul dintre filmele importante ale istoriei cinematografiei române. Infirmând prejudecata că nu se pot realiza filme semnificative în planul estetic după opere literare de mare anvergură, pelicula are şi darul de a consacra cupluri de actori şi de cineaşti. Interpretarea lui Victor Rebenciuc în rolul lui Ilie Moromete, alături de rolul construit de Luminiţa Gheorghiu (Catrina Moromete) şi viziunea regizorală impusă de Stere Gulea alături de directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile aduc în prim-plan o serie de personalităţi cinematografice care anticipează inovaţiile formale şi interpretările din filmele Noului Cinema Românesc de după 2005.
Cu: Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu, Gina Patrichi, Dorel Vişan, Mitică Popescu, Petre Gheorghiu, Florin Zamfirescu
Regia: Stere Gulea / Director de imagine: Vivi Drăgan Vasile / Montaj: Mircea Ciocâltei / Muzică: Cornelia Tăutu / Costume: Svetlana Mihăilescu
Pe lângă mai multe Premii ale Asociaţiei Cineaştilor din România, Moromeţii a obţinut Premiul III ("Ciorchinele de bronz") la Festivalul de la Santarem (Portugalia) din 1988, iar actorul Victor Rebengiuc a primit Premiul pentru interpretare masculină la festivalele de la San Remo (Italia) şi Santarem (Portugalia).
Filmul a fost imprimat pe suport DVD în anul 2006.
Nichita Stănescu (r. Marian Baciu, 2007, 30 min)
Biografie şi opera, artă şi expresie inovatoare într-o încercare de reinventare a poeziei
Scenariu de Alexandru Condeescu şi Traian T. Coşovei
cu: Nichita Stănescu, Dora Stănescu, Florin Iaru, Gabriela Melinescu, Nicolae Breban, Johnny Răducanu, Adam Puslojic, Srba Ignatovic
Sânge albastru - Angela Marinescu (r. Marian Baciu, 2012, 29 min)
O incursiune în viaţa poetei Angela Marinescu. Despre boală, nonconformism şi literatură. "Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi".
regia: Marian Baciu
scenariul şi producţia: un cristian
cu: Angela Marinescu, Nora Iuga, Antoaneta Ralian, Elena Vlădăreanu, Dan Coman
muzica: Lucian Octav Baciu
Documentar independent, realizat cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România
Aici Nora Iuga (r. Vlad Rotaru, 2014, 73 min)
Filmat în 6 ani (2008-2014, la Bucureşti şi Berlin), documentarul recompune, ca un puzzle, figura unui scriitor carismatic, plin de viaţă, insistând pe un aspect neobişnuit. Foarte tânără, Nora Iuga a picat examenul la Facultatea de Teatru şi Film. Pornind de la această mărturisire, ca şi de la multe alte confesiuni care se rostogolesc pe parcursul celor 75 min, documentarul încearcă să ilustreze nu doar succesul literar real al scriitoarei şi traducătoarei, ci şi talentul real, nativ, al omului Nora Iuga. O poveste de viaţă, de dragoste, pasiuni, succese şi eşecuri, filmul e o pledoarie pentru relevanţa modelelor umane şi culturale.
Regia: Vlad Rotaru
Cu: Nora Iuga, Bianca Burţa-Cernat, Corina Sabău, Octavian Soviany, Constantin Abăluţă
Imaginea: Nicu Rotaru, Petre Apostol, Vlad Rotaru, Cezar Gheorghe, un cristian
Muzica: Grodek
Documentar independent, realizat cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România
Întâlnire cu Nora Iuga
Poetă, prozatoare şi traducătoare, Nora Iuga este unul dintre cele mai importante nume ale literaturii române contemporane. A obţinut cinci premii ale Uniunii Scriitorilor în anii 1981, 1994, 1998, 2001, 2006 şi numeroase alte premii ale unor oraşe şi reviste din ţară, cel mai recent fiind Premiul Radio România Cultural pentru romanul Harald şi luna verde (Polirom, 2014). Din 1985 este scriitoare profesionistă. În 2007, a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă celor care contribuie la răspândirea culturii germane în lume. În perioada 15 mai 2009-15 mai 2010, a beneficiat de cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD). A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffman, Friedrich Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Müller, Ernst Jünger, Oskar Pastior, Günter Grass, Aglaja Veteranyi. I s-au tradus douăsprezece cărţi în şapte ţări europene (Germania, Franţa, Italia, Elveţia, Spania, Bulgaria şi Slovenia). Blogul autoarei: noraiuga.wordpress.com
Nino al meu (r. Vlad Roraru, 2015, 55 min) - premieră, cu participarea regizorului
Ce-i poate transmite unui neiniţiat poezia? George Almosnino, pentru prieteni Nino, era un "ciudat". Prietenii insistă pe marile lui tăceri, vocea critică îi (re)descoperă poezia. Soţia scriitoare îl priveşte şi azi, din fotoliul lui verde. Poetul e repus în circulaţia istoriei (mari şi personale). Avem de-a face nu doar cu poezie, cât cu fascinaţia literaturii de a contura personaje. Nino al Norei şi-al celor care-l iubesc şi citesc devine, prin mărturiile lor, un Nino al tuturor.
regia: Vlad Rotaru
cu: Nora Iuga, Constantin Abăluţă, Valeriu Mircea Popa, Octavian Soviany
imaginea: Vlad Rotaru, Cezar Gheorghe
muzica: Sebastian Spanache Trio
Documentar independent, realizat cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România
Eminescu versus Eminem (r. Florin Piersic Jr., 2005; 80 min)
Trei studenţi la Regie discută şi caută finanţare pentru a face un lungmetraj. Discuţia lor atinge şi filmele realizate de alţii.
scenariul: Florin Piersic Jr., Dorina Chiriac
cu: Steliana Bălăcianu, Mihai Bendeac, Geanina Corondan, Emanuel Pârvu, Constantin Diţă, Petre Fumuru, Antonia Ionescu, Florin Piersic, Florin Piersic jr, Delia Panait, Oreste
Producător: Artificial Horizon
Gândirea-Cinema (Cezar Gheorghe) - lansare/ conferinţă
Debutul editorial al lui Cezar Gheorghe - Gândirea-cinema (Cartea Românească, 2014) - aduce, în planul criticii de film contemporane, o nouă perspectivă, filozofică, asupra cinematografiei, propunând conceptul de gândire-cinema, prin care îşi propune să răspundă întrebării "Ce poate şti corpul tău despre film?". Analizând momente-cheie din evoluţia cinematografiei, filme-cult precum Oglinda de Tarkovski sau Ultimul an la Marienbad, în regia lui Alain Resnais, şi filtrându-le prin teorii ale interpretării cinemaului din perspectivă filozofică, de la Bazin la Bergson şi Deleuze, criticul Cezar Gheorghe ne invită să vedem în cinema o modalitate complexă de a ne reîntoarce către viaţă. Pentru că cinemaul trebuie să adopte limbajul trupului pentru a se exprima, iar limbajul trupului este limbajul vieţii.
Cezar Gheorghe este doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti, cu teza Ontologia imaginii literare şi cinematografice în filozofia lui Gilles Deleuze (coord. prof. dr. Sorin Alexandrescu, Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, 2012). În perioada de pregătire a tezei de doctorat a beneficiat de o bursă POSDRU şi de un stagiu de cercetare la Amsterdam School for Cultural Analysis (Universitatea din Amsterdam). Din 2008, este membru al redacţiei revistei Observator cultural, unde coordonează paginile dedicate filmului şi scrie eseuri despre literatură şi critică de film în cadrul rubricii Ce gîndeşte filmul?. Publică texte de filmologie în diferite reviste de specialitate. Este prezent în volumul Trupul şi litera. Explorări critice în biografia şi opera lui Gheorghe Crăciun (coordonatori: Andrei Bodiu şi Georgeta Moarcăs, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012).
Matei Vişniec - Acasă (r. Andreea Ştiliuc, 2012, 27 min)
"Am considerat întotdeauna că oraşul Rădăuţi este în centrul lumii, iar cei care nu vor să mă creadă nu au decât să facă o călătorie acolo şi să vadă cum calea ferată traversează oraşul şi cimitirul în acelaşi timp, ceea ce creează un fel de scenografie uluitoare. Ai impresia că axa de simetrie a lumii trece prin Rădăuţi."
Este doar una dintre confesiunile făcute de Matei Vişniec în acest film. S-a stabilit la Paris în 1987 şi este în prezent cel mai cunoscut dramaturg român în viaţă. Când revine ACASĂ, are impresia că n-a plecat niciodată şi că toată aventura sa pariziană, piesele pe care le-a publicat în Franţa, sutele de spectacole din întreaga lume sunt o iluzie, un vis sau o ficţiune.
Realizator - Andreea Ştiliuc / Asistent imagine - Sebastian Ivanovici / Imagine - Relu Tabără / Editori imagine - Dragoş Brehnescu, Cătălin Chelariu
TVR Iaşi 2012, 27 min 25 sec
2013 - premiul pentru cel mai bun film Portret la Simfest, Târgu Mureş
2013 - Filmul a fost selectat în competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film Cronograf, secţiunea CadRO
Film proiectat în festival cu sprijinul TVR Iaşi
Zidul lui J.O. (r. Matei Bejenaru, 2014, 31 min)
Documentarul, care durează 31 minute, este realizat de Matei Bejenaru şi reprezintă un proiect al Centrului de Fotografie Contemporană şi al Muzeului Literaturii Române Iaşi. Filmările au avut loc în vara anului 2014, la Iaşi şi Dolhasca. Un singur personaj central şi-un singur protagonist: medicul-poet Emil Brumaru. Un duplex: Iaşi-Dolhasca, Dolhasca-Iaşi.
În Zidul lui J.O., Emil Brumaru este urmărit timp de 10 zile în ritmul vieţii cotidiene, iar reîntoarcerea la Dolhasca, pentru prima dată după 39 de ani, şi vizitarea casei unde poetul a locuit o perioadă şi a scris o parte însemnată a operei sale, este emoţionantă şi se dovedeşte un bun prilej de confesiuni literare şi rememorări autobiografice.
"Este un road movie, mergem cu maşina la Dolhasca, unde el regăseşte tot felul de lucruri în locul în care n-a mai fost de 39 de ani", a spus Matei Bejenaru la proiecţia documentarului de la sediul TVR Iaşi din ianuarie 2015, citat de Ioan Stoleru în Suplimentul de cultură.
Documentarul a avut premiera pe 1 octombrie 2014, la FILIT.
Imagine şi regie: Matei Bejenaru
Muzica: Bogdan Chiroşcă / Sunet: Paul Grădinaru / Consultant literar: Doris Mironescu / Cinematografie: Marian Mina
Tatăl meu, Lucian Blaga (r. Iulian Manuel Ghervas, Adina Popescu, 2015, 65 min)
La sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, în România, odată cu instaurarea comunismului, începe o lungă perioadă de disoluţie socială, politică şi culturală. Lucian Blaga, considerat "exponent al regalităţii şi burgheziei", cade în dizgraţia noului regim. Este exclus de la catedră, îndepărtat de la Academie, iar multe din cărţile lui sunt trecute în Index librorum prohibitiorum. Angajat în funcţia de bibliotecar, îşi trăieşte ultimii doisprezece ani din viaţă lucrând la un roman cu tentă autobiografică care avea să fie tipărit însă abia în 1990, la treizeci de ani de la moartea sa.
În prezent, Dorli Blaga (84 de ani), fiica poetului, pregăteşte reeditarea unui volum de memorii dedicat tatălui său care cuprinde scene din viaţa de familie. Pe parcursul filmului, o vom însoţi pe Dorli într-un ultim efort de recuperare a memoriei lui Lucian Blaga şi a propriei sale identităţi.
Realizatori: Iulian Manuel Ghervas, Adina Popescu
Imagine: Alex Brendea / Montaj: Iulian Manuel Ghervas / Producător: Piripiri
Un film documentar realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi a Bibliotecii "Lucian Blaga", Alba Iulia
10xObservator cultural (r. Marian Baciu, 2013, 52 min).
Circuitul valoric înseamnă în primul rând stabilirea fără echivoc a reperelor şi a bornelor. De 20 de ani, România culturală pierde imagine şi teren. Reviste dispar şi nu se mai regăsesc nici măcar prin arhive, rolul culturii tinde să devină unul de escortă într-un context politic tot mai lipsit de viziune. Pe fondul crizelor de tot felul, societatea nu-şi poate asuma tradiţia culturală şi o îndepărtează de publicul tânăr, care nu are acces la ea (din varii motive, unul fiind lipsa de educaţie şi de interes a intermediarilor de informaţie culturală, mai concret, a profesorilor din ce în ce mai indiferenţi la realitatea culturală).
Observator cultural este publicaţia care a schimbat definitiv felul de a fi privit fenomenul cultural în România. Apărută pe 29 februarie 2000, revista a ţinut în toţi aceşti ani cronica celor mai importante evenimente culturale, dar şi social-politice, de aici şi de oriunde, nelimitându-se la spaţiul naţional, a lansat dezbateri, proiecte, campanii, un site de traduceri de foarte mare impact, a dat şansa unui număr foarte mare de colaboratori să se exprime şi să contureze un profil publicaţiei. Revistă independentă financiar, Observator cultural a fost printre primele publicaţii care a înţeles că arhiva (site-ul www.observatorcultural.ro) face parte din întreg.
În distribuţie: Carmen Muşat, Ovidiu Şimonca, Gheorghe Muşat, Antoaneta Ralian, Geo Şerban, Liviu Ornea, Marius Oprea, Caius Dobrescu, Mihai Fulger, Paul Cernat, Adina Diniţoiu, Iulia Popovici, Doina Ioanid, Silvia Dumitrache, Cezar Gheorghe.
10xObservator cultural a avut premiera pe 20 iunie 2013, la Cinemateca Union şi a fost inclus în Secţiunea Made in Romania (Astra Film Festival, 2013).
Documentar independent, realizat cu sprijinul Observatorului cultural.
Noaptea în care Fernando Pessoa l-a întâlnit pe Konstantinos Kavafis (r. Stelios Charalambopoulos, 2008, 90 min, engl.)
În ziua de 21 octombrie 1929, transatlanticul Saturnia porneşte dinspre Trieste spre America, luând la bordul său imigranţi din porturile Mediteranei. Un tânăr grec, care urcă pe vapor în portul din Patras, va fi martorul unei întâlniri neaşteptate: într-o noapte, pe puntea acestui vapor care poartă cu el visele unei Lumi Noi, are loc ca într-un vis o întâlnire nu mai puţin reală între doi mari poeţi ai secolului abia încheiat: Fernando Pessoa şi Konstantinos Kavafis.
Fernando António Nogueira Pessoa (1888 - 1935), cunoscut mai ales ca Fernando Pessoa, a fost un poet, eseist şi scriitor portughez modern. Este considerat unul din cei mai importanţi poeţi portughezi din toate timpurile, valoarea lui fiind comparată cu cel al lui Camões. Criticul american Harold Bloom, în cartea sa "The Western Canon", afirma despre Pessoa că, alături de Pablo Neruda, este cel mai reprezentativ poet al secolului XX.
Konstantinos Kavafis (1863 - 1933) a fost un poet grec care a trăit în Alexandria şi a lucrat ca jurnalist şi funcţionar public. A publicat 154 de poezii; zeci de poeme au rămas incomplete sau au fost doar schiţate. După vârsta de patruzeci de ani a scris cea mai apreciată poezie a lui.
Scenariu şi regie: Stelios Charalambopoulos
Imagine: Dimitris Kordelas / Muzică: Nikos Kypourghos / Editor: Spyros Kokkas / Producător executiv: Periplus / Producător: Thanos Lambropoulos
Distribuţie: Makis Arvanitakis, Dimitris Economidis, Othon Metaxas, Emilios Tsouvalis
Narator: Minas Hadzisavvas, Luis Lima Barreto, Othon Metaxas
Producţie: Periplus, Centrul Filmului Grecesc, ERT, Graal, Contracosta Producoes (Portugalia), Arctos, PIK (Cipru)
documentar difuzat în festival cu sprijinul acordat de Fundaţia Culturală Greacă
Keful celor de la TIUK! (r. Vlad Rotaru, 2014, 33 min)
Povestea la zi a unei reviste culturale independente, cea mai importantă revistă exclusiv virtuală din literatură română, făcută de plăcere, cu chef, cu semnături de la Chişinău şi Bucureşti până-n orice colţ al lumii.
regia: Vlad Rotaru
muzica: Luna Amară
în distribuţie: Mihail Vakulovski, Alexandru Vakulovski, Carmina Trâmbiţaş, Dan Perjovschi, Mitoş Micleuşanu, Nora Iuga - voce
Documentarul este selectat în competiţia oficială, secţiunea CadRO, a ediţiei din 2015 a Festivalului Internaţional de Film Documentar CRONOGRAF (Chişinău)
Tiuk! este o revistă de cultură care apare din iarna lui 2001, doar pe Internet, la adresa www.tiuk.reea.net (şi toate numerele sînt aici, "k-aşa au ei kef").O revistă web cu foarte multe rubrici (inclusiv pentru cititori), foarte multă informaţie, foarte multe semnături. Tiuk! este titlul unei povestiri a lui Daniil Harms, devenit mottoul revistei, o povestire care poate fi citită oricînd (şi de oriunde!) pe site. Dar cel mai important pare faptul că Tiuk! e o revistă făcută de plăcere, cu chef - prietenia, libertatea, hedonismul şi calitatea superioară fiind trăsăturile care adună redacţia.
Documentar independent, realizat cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România
A Writer's Will (alb-negru, 2006) (r. Gabriel Achim, 2006,17 min)
"Puţin înainte să moară (la 28 de ani), unul dintre cei mai talentaţi şi prolifici scriitori români din tânăra generaţie, îşi prezintă testamentul literar. Un documentar care pluteşte între artă şi reportaj, între poetic şi lucrul mărunt, între serios şi absurd." (Gabriel Achim)
Un documentar despre unul dintre cei mai talentaţi şi importanţi scriitori români, Sorin Stoica, realizat de Gabriel Achim.
Sorin Stoica (1978-2006). Absolvent al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Bucureşti, 2000, masterat în Comunicare în cadrul FJSC şi în Antropologie, SNSPA. A fost preparator asociat la catedra de Antropologie Culturală a Facultăţii de Jurnalism. Colaborări cu proză şi publicistică la Vatra, Dilema Veche, Deci, Formula As, Ultimul Atu, Cultura, Partener. A fost semnatarul rubricii "Liberul arbitru" din Suplimentul de cultură. Volume publicate (selectiv): Povestiri cu înjurături, Editura Paralela 45, Piteşti, 2000; Dincolo de frontiere, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002; Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale, coordonată cu Zoltan Rostas, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003; Povestiri mici şi mijlocii, volum colectiv de proză scurtă scris împreună cu Cosmin Manolache, Călin Torsan şi Ciprian Voicilă, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2004; O limbă comună, Editura Polirom, 2005; Jurnal, Editura Polirom, 2006. Recent a fost lansată ediţia de Opere. Dincolo de frontiere (Casa de pariuri literare), care include şi scenariul documentarului.
Festivaluri: DaKino 2006, StudentFest - Timisoara, 2006, TEMPS D'IMAGES 2008, Bucharest, SUREXPOSITIONS 2008
Sala Oglinzilor (r. Marian Baciu, 2015, 73 min)
Casa Monteoru-Catargi, fostul sediu al Uniunii Scriitorilor din România, s-a confundat în ultima jumătate de secol cu literatura română. Clădirea de patrimoniu îşi trăieşte ultima întâlnire a scriitorilor înaintea retrocedării, moment de rememorare a unei tradiţii literare parcă din alte vremuri, printr-o istorie fotografică al cărei martor sigur şi fidel a fost marele artist fotograf Ion Cucu.
Regia: Marian Baciu
Cu: Ion Cucu, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Mihai Şora, Nicolae Prelipceanu, Nora Iuga, Dan Hăulică, Gabriel Chifu, Varujan Vosganian, Mihai Zamfir, Ion Horea, Gabriel Dimisianu, George Bălăiţă, Horia Gârbea, Andreea Răsuceanu, Alexandra Carlsson
Muzica: Paul Danciu, Aurelian- Octav Popa, Valentina Sandu Dediu, Ansamblul Baroc "Transylvania"
Documentar independent, realizat cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România şi al managerului cultural Gavril Ţărmure