Proiectată în Competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia 2014, pelicula spune povestea unui supravieţuitor al genocidului armenilor din perioada 1915-1917 (eveniment comemorat recent cu ocazia centenarului) care porneşte în căutarea fetiţelor sale dispărute în timpul masacrului.
Într-un interviu (acordat unei perechi mixte de ziarişti: unul turc, altul german) regizorul Fatih Akin a abordat probleme precum: subiectul "genocidul armenilor" şi Turcia actuală, "genocidul armenilor" şi Germania natală, emigraţia forţată - o problemă actuală
Expresia genocid armean, mortală în Istanbul-ul lui 2007
Fatih Akin spune că, dacă subiectul genocidului armean ar fi fost evocat la o masă, într-un bar din Istanbul din anul 2007, vecinii de masă ar fi sărit cu toţii: "Hei! Dar despre ce vorbeşti tu aici?!". Ei bine, spune regizorul german de origine turcă, astăzi de poate vorbi despre asta în Istanbul fără să cobori vocea. Trebuie menţionat că în 2007 - deci nu mai departe de acum opt ani - Hrant Dink (53 de ani), un ziarist şi scriitor de origine armeană care a evocat "genocidul armean", a fost asasinat pe stradă, în faţa redacţiei, de un tânăr de 17 ani. În spatele atentatului s-au aflat cercurile naţionaliste turce.
De ce această reticenţă în rândul turcilor de a vorbi despre acest moment din istoria lor? Fatih Akin este de părere că de vină este îndoctrinarea sistematică din partea autorităţilor.
"Când întreaga populaţie este inundată, de către politicieni şi istorici, cu minicuni... Când tuturor li se repetă, generaţie după generaţie, că acest lucru nu s-a întâmplat cu adevărat, oamenii tind să asimileze acest adevăr. Este cazul majorităţii turcilor. Cărţile după care au învăţat părinţii lor, ziarele din care s-au informat dintotdeauna, nu au furnizat niciodată o altă versiune decât cea a autorităţilor. Nici nu am ce să le reproşez oamenilor. Însă nu sunt de acord cu politicienii care spun că istoria trebuie lăsată istoricilor. Nu. Istoria ne aparţine şi nouă, poporului. Şi întregii lumi."
Regizorul a citit circa o sută de cărţi pe această temă, însă una din sursele principale de documentare pentru The Cut a fost jurnalul personal al unui cetăţean armean emigrat în Cuba cu ocazia genocidului. Fatih Akin a vizitat Memorialul de la Erevan şi acolo a aflat că foarte mulţi armeni au fugit mai întâi în Cuba, pentru ca de-acolo să ajungă în America de Nord.
Germania natală, complice la genocid, ca aliat al Imperiului Otoman
Oraşul Mardin a fost ales pentru că de-aici a pornit unul din marşurile morţii. Cu ajutorul lui Wolfgang Gust, autorul a numeroase scrieri despre genocid, şi a câtorva hărţi mai vechi, echipa de filmare a localizat traseul şi unele din gropile comune din zonă. Tot Wolfgang Gust este cel care a dezvăluit implicarea Germaniei de la acea vreme, sau mai precis lipsa de implicare. "Germania ştia despre masacre, dar s-au făcut că nu văd", spune Fatih Akin, care s-a născut la Hamburg, în 1973. "Nemţii nu aveau interesul să-şi piardă aliatul de nădejde, Imperiul Otoman. Prin urmare, se poate spune chiar că Germania a fost complice la genocid în 1915".
Cu toate acestea, Fatih Akin nu vede The Cut ca pe "un film despre genocidul armean". Nefiind un politician, regizorul neamţ nu încearcă să transmită neapărat un mesaj politic cu acest film. The Cut, spune el, este despre război şi emigraţia forţată. "Este o poveste despre emigraţie şi imigraţie care, deşi întâmplată acum o sută de ani, iată că este extrem de actuală şi astăzi."
The Cut, în Turcia
La întrebarea "Cum credeţi că va fi primit filmul în Turcia?", răspunsul lui Fatih Akin a fost următorul: "Am vorbit cu doi amici care mi-au văzut filmul, amândoi producători în Turcia. Primul mi-a zis: Se va arunca cu pietre! Al doilea mi-a spus: Te vor umple de flori! În cele din urmă cred că va fi câte puţin din ambele", a zis tânărul regizor.
----------------
The Cut. Sinopsis
Mardin (oraş din sud-estul Turciei - n.red.), 1915. Într-o noapte, autorităţile turce execută o razie şi îi arestează pe toţi bărbaţii armeni din oraş, inclusiv pe tânărul fierar Nazaret Manoogian (rol interpretat de actorul Tahar Rahim).
După câţiva ani, reuşind să supravieţuiască ororilor genocidului, tânărul află că cele două fiice ale sale încă trăiesc. El devine obsedat de ideea de a le găsi. Căutarea îl poartă de la deşerturile Mesopotamiei, prin Havana (Cuba), până în preeriile din North Dakota (America).
În această odisee a sa, Nazaret întâlneşte o varietate întreagă de oameni: personaje angelice şi suflete mari, dar şi genul diabolic, însuşi încarnarea diavolului.
Durata: 138 min.
-------------------------------------
The Cut / Tăietura este adus în România de Independenţa Film, casă de distribuţie care promovează filme independente de referinţă, de nişă sau câştigătoare ale unor premii internaţionale prestigioase.
Independenţa Film a distribuit pelicule ca Mommy (r. Xavier Dolan), Deux jours, une nuit (r. Fraţii Dardenne), La grande bellezza (r. Paolo Sorrentino), Nymphomaniac (r. Lars von Trier), La Vie d'Adèle (r. Abdellatif Kechiche), The Hunt (r. Thomas Vinterberg), Amour (r. Michael Haneke), Trainspotting (r. Danny Boyle), Amélie (r. Jean-Pierre Jeunet), Melancholia (r. Lars von Trier), Todo sobre mi madre (r. Pedro Almodóvar), In The Mood for Love (r. Wong Kar Wai), Vicky Cristina Barcelona (r. Woody Allen), Dogville (r. Lars von Trier) etc.
--------------------------
Referinţe online:
Independenţa Film - pe Facebook // Independenţa Film - site oficial // Independenţa Film - pe YouTube