Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Festivalul de film Toronto 2015

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

RetrospecTIFFa 2015 (I) - (Ca la vreo) 40 de filme văzute la ediţia 40 a Toronto International Film Festival, 2015


ianuarie 2016
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
18 octombrie 1976: prima zi a primului Festival al Festivalurilor (aşa se numea pe-atunci). Cei trei fondatori ai festivalului ce-avea să devină TIFF, trei entuziaşti pe numele lor Bill Marshall, Henk Van der Kolk şi Dusty Cohl, habar n-aveau ce-avease-aleagă de ideea lor.

Patruzeci de ediţii mai târziu... iniţiativa lor nebunească a devenit un eveniment de clasă (şi acoperire) mondială, cu sute de voluntari dedicaţi care sunt supuşi unui riguros proces de selecţie, cu proiecţii de filme zilnice - 365 de zile pe an, o organizaţie reputată cu un sediu care-ţi taie răsuflarea, cu programe pe cât de diverse, pe atât de interesante - de la expoziţii şi integrale până la tabere de vară pentru copii.

De ce?... De ce atâta efort, pasiune şi riscuri (până la urmă) din partea atâtor oameni? De ce?... De ce e cinematograful important? Răspunsul mi l-a dat Piers Handling, CEO-ul TIFF: "I passionately believe - as have our founders, our staff, and our audiences - that the moving image is one of the greatest stimulators of thought and awareness ever created. The movies offer much more than escapist entertaiment. At their best, they probe, confront, subvert, provoke."


Sub imboldul acestor cuvinte înţelepte am început o cavalcadă de zece zile - filme, conversaţii, întâlniri şi întâmplări... cât pentru un an întreg.

45 Years
Regia şi scenariul: Andrew Haigh
Premieră nord-americană
Legendarii Charlotte Rampling şi Tom Courtenay sunt protagoniştii acestei poveşti nuanţate şi mişcătoare despre decenii de dragoste şi căsătorie puse la încercare de dezgroparea (literalmente vorbind) unui secret din trecut. Geoff şi Kate trăiesc o viaţă liniştită în Anglia rurală, dar liniştea şi rutinele le sunt întrerupte de o scrisoare care îl anunţa pe Geoff de descoperirea cadavrului Katiei, o fostă iubită de-a lui care a pierit într-un accident în Alpi de mult de tot, încă dinainte ca Geoff şi Kate să se fi cunoscut. Pe cât de reţinut, pe atât de puternic, 45 Years e o bijuterie cinematografică ce demonstrează puterea unică a filmului de a încapsula în nici două ore emoţii cât pentru o viaţă întreagă.


Anomalisa
Regia şi scenariul: Charlie Kaufman şi Duke Johnson
Premieră canadiană
Recunosc c-am aşteptat cu nerăbdare ultima ispravă a lui Charlie Kaufman. De ce? Pentru că Being John Malkovich. Pentru că Adaptation. Pentru că Eternal Sunshine of the Spotless Mind. Aşteptările nu mi-au fost înşelate. O animaţie "pentru adulţi" închipuită de mintea întortocheată a lui Kaufman. O reacţie... acum altfel?... adversă faţă de romanţurile hollywoodiene. "They've been very damaging to me growing up", a recunoscut Kaufman la conferinţa de presă. Anomalisa studiază dragostea dintr-o perspectivă unică, stranie şi nemaîntâlnită (în ce mă priveşte). E un film pe cât de suprarealist, pe atât de realist (chit că personajele sunt păpuşi de latex acoperite cu fetru...). Cu siguranţă, e primul film de animaţie nominalizat la Oscar (sunt sigur de nominalizare) cu o scenă de sex rated R...


Bang Gang (A Modern Love Story)
Regia şi scenariul: Eva Husson
Premieră mondială
Debutul regizoral al Evei Husson abordează tema - veche de când lumea - a "maturizării" (coming of age, cum ar veni), unde jocurile copilăriei fac brusc loc... jocurilor sexuale şi orgiilor organizate prin SMS. Copiii din ziua de azi... Sofia Coppola şi Xavier Dolan ar fi, cred, mândri de urmaşa lor într-ale explorării sexualităţii adolescentine - pe cât de entuziastă, pe atât de stânjenită; pe cât de provocatoare, pe atât de stânjenitoare.


Beasts of No Nation
Regia şi scenariul: Cary Fukunaga
Premieră canadiană
Creatorul serialului HBO True Detective îşi bazează ultima producţie (ce urmează a fi distribuită pe Netflix şi nu pe marele ecran) pe romanul omonim al lui Uzodinma Iweala. Într-o ţară africană (nu e clar care), viaţa fericită şi sigură a unui puşti pe numele lui Agu e curmată brusc de un violent război civil (nu e clar cine contra cui). Agu fuge din satul lui şi e prins de o facţiune rebelă, Native Defence Forces. Comandantul lor (Idris Elba, excelent) îl forţează să intre în luptă şi să comită fapte incalificabile. Fukunaga reuşeşte să balanseze violenţa sângeroasă a poveştii cu frumuseţea cadrului natural şi inocenţa de care se agăţă tânărul protagonist.


Beeba Boys
Regia şi scenariul: Deepa Mehta
Premieră mondială
Regizoarea indo-canadiană nu e străină de proiecte ambiţioase. De la trilogia Fire / Earth / Water la Midnight's Children, Mehta e o vizionară şi un port-stindard al cinematografiei canadiene. O întreprindere la fel de ambiţioasă, Beeba Boys se vrea o schimbare de cadru: un thriller cu ritm rapid care ne spune povestea (în mare parte reală) a bandelor criminale punjabi-canadiene din Vancouverul anilor '90. Deşi un pic forţat pe alocuri, Beeba Boys spune o poveste dinamică, tensionată şi plină de culoare despre violenţă, rasism, misoginism, onoare prost înţeleasă şi (auto)marginalizare.


Box
Regia şi scenariul: Florin Şerban
Premieră nord-americană
Primul din cele trei filme româneşti prezente la TIFF 2015 e şi cel care m-a impresionat cel mai puţin. Filmul lui Florin Şerban (care a debutat în forţă cu Eu când vreau să fluier, fluier) pare să întrupeze expresia anglo-pugilistică "punch above one's weight". Povestea (să-i zicem de dragoste..) e (voit?) improbabilă. Rafael (Rafael Florea) e un adolescent care boxează şi e pe cale să facă trecerea la un profesionism provincial şi aparent păgubos. Cristina (Hilda Peter) e o actriţă de 34 de ani care are probleme cu rolul pe care-l pregăteşte la teatrul din acelaşi oraş de provincie. Obsesia majoră a lui Rafael nu e boxul, ci Cristina, pe care o urmăreşte îndeaproape în fiecare zi pe drumul ei de la teatru spre casă. Un joc al observaţiei nu atât de bun ca-n Poliţist, adjectiv, de exemplu. O devoalare treptată a personajelor nu aşa de bună ca-n... multe alte filme, româneşti au ba.


Brooklyn
Regia: John Crowley
Scenariul: Nick Hornby
Premieră canadiană
Nick Hornby adaptează pentru ecran romanul lui Colm Toíbín - o poveste aparent simplistă, dar universală, zic eu. Saoirse Ronan îşi confirmă din plin talentul previzibil din Atonement în rolul unei tinere care emigrează din Irlanda în Brooklyn-ul anilor '50: un tărâm al promisiunilor, redat în culorile suprasaturate ale viselor romantic-adolescentine. Filmul lui Crowley ne redă fiecare nuanţă a metamorfozei unei puştoaice naive, reţinută şi reprimată, într-un adult plin de încredere - în sine şi în viitor. Un film despre destrămarea unei familii, lupta cu dezrădăcinarea şi regăsirea unui nou "acasă" de care avem cu toţii nevoie.


El Clan / The Clan
Regia şi scenariul: Pablo Trapero
Premieră nord-americană
Acest film (bazat pe întâmplări reale, oricât de neverosimile ar părea ele) abordează un subiect sensibil pentru argentinieni: los desaparecidos. Termenul, de obicei asociat cu practicile criminale ale juntei militare din anii '70, capătă aici un nou sens: o familie aparent normală răpea progenituri de bogătaşi, pe care, odată răscumpărarea primită, îi omorau. Capul familiei (Guillermo Francella) e şi capul răutăţilor, închipuit, manipulator, necruţător şi fără scrupule. Dintre copii, filmul se concentrează pe băiatul cel mare, Alejandro, care ajunge un jucător de bază al naţionalei de rugby a Argentinei în timp ce, reticent, ce-i drept, e şi mâna dreaptă a tatălui criminal. O poveste tragică, incredibilă şi impresionantă.


Comoara / The Tresure
Regia şi scenariul: Corneliu Porumboiu
Premieră nord-americană
Corneliu Porumboiu se întoarce la TIFF cu un alt film perfect calibrat şi revine în registrul comic din A fost sau n-a fost? /12:08 East of Bucharest, care... a fost o adevărată senzaţie aici în 2006. Comoara ne spune povestea lui Costi (Cuzin Toma), un tip modest (tip serviciu-nevastă-copil), care e scos dintr-ale lui de un vecin (Adrian Purcarescu) şi povestea lui despre o posibilă (citeşte improbabilă) comoară îngropată în curtea casei bătrâneşti de la ţară. Sfânta (în naiva ei nerozie) treime e completată de Corneliu Cozmei - "specialistul" care aduce detectorul de metale şi autosuficienţa. De la atâta săpat normal c-apar şi conflictele. Ba apare şi poliţia când cei trei găsesc... n-o să vă stric plăcerea spunându-vă ce. O încântătoare comedie neagră, Comoara e o parabolă cu adevărat "de preţ" a vremurilor în care trăim.


Demolition
Regia: Jean-Marc Vallée
Premieră mondială
TIFF revine la vechiul (şi bunul) obicei de a deschide festivalul cu un film autohton. Onoarea revine în 2015 lui Jean-Marc Vallée, a cărui filmografie include o varietate de filme - toate de calitate: C.R.A.Z.Y., The Young Victoria, Café de Flore sau Dallas Buyers Club. Avându-i în prim-plan pe Jake Gyllenhaal şi Naomi Watts, Demolition e un film despre nevoia de a demonta totul înainte de a lua viaţă de la capăt. Davis (Gyllenhaal) e un bancher de succes căruia soţia îi moare într-un accident de maşină. Aparent neafectat de această tragedie, el se apucă să trimită scrisori de plângere companiei care deţinea automatul din spitalul unde a murit soţia, automat care i-a refuzat o ciocolată... Corespondenţa devine tot mai intimă, pe măsură ce o angajată excentrică (Watts) se implică în acest demers absurd. Urmează o încă şi mai absurdă campanie de distrugere de bunuri (de la electrocasnice la WC-uri publice), în care cei doi ajung să formeze o stranie alianţă. Demolition e un adevărat carusel emoţional, când hilar, când devastator.

(va urma)



 Toate articolele despre Festivalul de film Toronto 2015


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Corin Toporaş


Alte articole

 Şuetă de vară cu Alec Baldwin - Toronto International Film festival, 2015-2016, Corin Toporaş
 RetrospecTIFFa 2015 (II) - (Ca la vreo) 40 de filme văzute la ediţia 40 a Toronto International Film Festival, 2015, Corin Toporaş


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer