Fenomenul Parsifal, care s-a născut în aceste zile la Bucureşti, reprezintă începutul unei tradiţii wagneriene în România. Iubitorii muzicii lui Wagner sunt celebri pentru pasiunea cu care călătoresc de la un capăt la altul al lumii pentru a participa la spectacole. Acest tip de pasiune este o premieră pentru România, pentru că până acum nu a mai fost întâlnit un fenomen de o asemenea amploare, raportat la muzica clasică.
Primul pas: un spectacol original, unic în lume
Dirijorul Christian Badea a realizat o montare unică în lume, de cel mai înalt nivel artistic internaţional, cu participarea soliştilor invitaţi Eric Halfvarson (Gurnemanz), Stefan Vinke (Parsifal), Bela Ferencz (Amfortas), Erica Lang (Kundry), unele dintre cele mai bune voci wagneriene de pe glob.
Originalitatea spectacolului Parsifal actul I, realizat de Christian Badea, constă şi în valorificarea arhitecturii şi simbolisticii Ateneului Român. Spectacolul a împletit în mod firesc componentele muzicale (orchestră, cor, solişti) cu elemente de teatru complexe (lumini, decor, costume, efecte speciale vizuale şi de sunet), folosind caracteristicile acustice şi arhitecturale ale sălii Ateneului. Spectatorii s-au aflat în mijlocul acţiunii şi au beneficiat de o experienţă directă şi copleşitoare.
Corul a cântat în foaierul Ateneului, iar muzica a ajuns în sală pe scările somptuoase care urcă în spirală. Bărbaţii din cor au interpretat ceremonia de dezvelire a Graalului, dintre cele două rânduri de la loji. Publicul s-a aflat în permanenţă în mijlocul muzicii. Atmosfera de mare ţinută artistică a fost desăvârşită de un spectacol de lumină şi culoare.
Un alt mod de a face un act de cultură în România
Cu spectatolul Parsifal actul I la Ateneul Român, Christian Badea a arătat un alt fel de a se face un act de cultură în România: profesionist şi precis până la cel mai mic detaliu, cu pasiune şi dăruire totală. Orchestra Filarmonicii George Enescu, soliştii străini şi români, corurile, copiii de la Liceul Floria Capsali, toţi cei implicaţi au alcătuit un mecanism reglat perfect.
Şi spectatorii din Bucureşti au fost chemaţi să respecte cu stricteţe, la fel ca la New York, Sidney sau Viena, reguli întâlnite la cele mai mari opere din lume. S-a pus preţ pe punctualitate, iar uşile Ateneului au fost închise cu 5 minute înainte de începerea spectacolului. Publicului i-a fost comunicat faptul că nu poate părăsi sala în timpul reprezentaţiei, tocmai fiindcă Parsifalul realizat de Christian Badea a folosit spaţiile dintre rânduri, uşile de acces, scările interioare, foaierul.
Fenomenul Parsifal la Bucureşti, la fel ca la Viena, Berlin sau Bayreuth
Fenomenul Parsifal a cuprins în aceste zile mai mult decât publicul avizat şi pasionat de Wagner şi a deschis orizonturi neaşteptate şi unui public nou, care a venit la Ateneul Român pentru subiectul operei, de un simbolism uşor de înţeles (legenda Mântuitorului, a sufletului inocent care salvează omenirea), pentru ca în timpul spectacolului să descopere şi să fie cucerit de muzica fascinantă a acestei capodopere.
O bună parte a acestui public o constituie generaţia tânără, atrasă de Parsifal şi muzica wagneriană cu o forţă nebănuită. Reacţia extraordinară a publicului a fost unanimă, identică cu entuziasmul publicului din centre precum Viena, Berlin sau Bayreuth, unde muzica lui Wagner este cunoscută şi apreciată cu pasiune.
Sponsori şi parteneri
Spectacolele-fenomen Parsifal actul I de Richard Wagner au fost oferite de Fundaţia Română pentru Excelenţă în Muzică, în parteneriat cu Filarmonica George Enescu şi Institutul Cultural Român şi sunt apreciate a fi cel mai important eveniment cultural-muzical al anului. Sub bagheta lui Christian Badea s-au aflat, alături de soliştii invitaţi, Stefan Vinke (Parsifal), Eric Halfvarson (Gurnemanz), Petra Lang (Kundry), Bela Perencz (Amfortas), orchestra şi corul Filarmonicii George Enescu, Corul de Copii Radio, elevi de la Liceul Floria Capsali şi la şcoala ArtMusic şi cântăreţii români Marius Boloş, Liviu Indricău, Iustinian Zetea şi Sidonia Nica de la Opera Naţională Bucureşti, Ionuţ Popescu şi Adrian Dumitru de la Filarmonica George Enescu.
Publicul român s-a bucurat de cele două spectacole-eveniment datorită strânsei colaborări cu inimoşii parteneri şi sponsori ai evenimentului. KMG International (Rompetrol) a fost partenerul principal al proiectului Parsifal la Ateneu. Alţi parteneri importanţi ai proiectului: Institutul Cultural Roman, AFCN, firma de avocatură Clifford Chance Badea şi firma FIVE'S - Creative Partner. Evenimentul este organizat cu sprijinul ARCUB.
Acestor parteneri li s-au alăturat mulţi alţi sponsori, între care MasterCard, Würth România, Noventis, Deutsche Bank, Banca Transilvania, Eximbank, Firma de avocatură Bulboacă şi Asociaţii, Vincon, Career Advisor, Olla Floral Art şi alţii.
Partener PR: Tudor Communication
Parteneri media ai proiectului: Agerpres, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Digi24, DigiFM, News.ro, HotNews, România liberă, Nine O'Clock, Sette Giorni, Business Woman, Cariere, Avantaje, LiterNet, Men's Health, Marie Claire, National Geographic.