Mîine seară, la Arena din Berlin se vor decerna de la ora 20 (CET), în cadrul unei ceremonii de gală cu aspectul unei nunţi la nivel înalt (smochinguri, rochii lungi, şampanie - tot dichisul), premiile acordate de Academia Europeană de Film (EFA) celor mai bune producţii cinematografice ale anului. Pe scurt, Oscarurile europene.
Dacă anul trecut România avea două nominalizări la categoria cel mai bun scurtmetraj (Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea de Cristi Puiu şi Poveste la Scara C de Cristian Nemescu), iar în 2003 o nominalizare la premiul de interpretare feminină (Diana Dumbravă pentru Maria), în acest an are două, importante, prin lungmetrajul lui Cristi Puiu, Moartea domnului Lăzărescu. Cristi Puiu e nominalizat la categoria cel mai bun regizor şi tot Cristi Puiu, alături de Răzvan Rădulescu, ţinteşte spre premiul pentru cel mai bun scenariu. Pentru primul premiu, Cristi Puiu se bate cu ditamai preşedintele Academiei Europene de Film, Wim Wenders, ca şi cu austriacul Michael Haneke, daneza Susanne Bier, italianul Roberto Faenza, spaniolul Alex de la Iglesia şi polonezul Pawel Pawlikowski. La cealaltă categorie, premiul se va decide între filmul românesc şi Paradise Now (Palestina), Adam & Paul (Irlanda), Caché (Austria), Adam's Apples şi Brothers (Danemarca), Go for Zucker! (Germania).
Cristi Puiu nu este, din păcate, prezent la Berlin, iar Moartea domnului Lăzărescu e reprezentat doar de Răzvan Rădulescu. "Nu mă aştept să cîştig vreun premiu", ne declarase regizorul la Bucureşti. "Sunt foarte multe nume importante - Wenders, fraţii Dardenne, Haneke - şi probabil că toate trebuie să fie recompensate. M-a surprins însă faptul că Luminiţa Gheorghiu şi Ion Fiscuteanu (n. red. - care luaseră premii de interpretare la Namur şi, respectiv, Copenhaga) n-au fost nominalizaţi. Premiile Academiei Europene de Film ar fi fost singurul context în care ei ar fi putut fi recompensaţi în mod just." Nu e cazul să răspundem scepticismului lui Cristi Puiu cu aceeaşi monedă şi mai bine să ne aşteptăm la un premiu. În fond, Wim Wenders e nominalizat şi la categoria cel mai bun film, cea mai bună imagine, cel mai bun montaj. Apoi, fie vorba între noi, Don't Come Knocking e dezamăgitor, umflat mai mult decît era cazul.
Să avem însă răbdare şi să vedem care sunt cele 19 opţiuni ale celor 1.600 de membri ai Academiei înfiinţate în 1989. Dintre aceştia, 12 sunt români: Lucian Pintilie, Nae Caranfil, Dan Piţa, Savel Stiopul, Lucia Hossu Longin, Dan Necşulea, Călin Netzer, Diana Dumbravă, Sinisa Dragin, Rona Hartner, Carmen Cristian şi Cornelia Paloş. Academia are, pe lîngă preşedinte şi secretariat, şi un comitet format din 20 de membri, printre care: Nick Powell, Dieter Kosslick (preşedintele Berlinalei), actriţele Jeanne Moreau şi Brenda Blethyn, regizorii István Szabó şi Nikita Mihalkov, actorul Ben Kingsley.
Primele premii au fost deja anunţate. Premiul pentru cel mai bun documentar a fost acordat filmului francez Un dragon dans les eaux pures du Caucase de Nino Kirdadzé. Sir Sean Connery va primi un premiu onorific pentru întreaga sa carieră. Un al doilea premiu onorific va omagia cariera compozitorului Maurice Jarre (cu o activitate întinsă de la Alain Resnais şi Nouvelle Vague, trecînd prin Doctor Jivago, Lawrence al Arabiei şi Toba de tinichea pînă la Cercul poeţilor dispăruţi). EFA a profitat de ocazie şi i-a omagiat şi pe compozitorii europeni printr-un concert susţinut ieri de Orchestra Simfonică Flamandă, dirijată de Dirk Brossé. Maurice Jarre, Bruno Coulais, Gabriel Yared, Alberto Iglesias ş.a. au fi-gurat în program. Cel de-al doilea eveniment a fost simpozionul The Agony and the Ectasy - Being A Film Composer, găzduit de Institutul Cervantes.
Între agonie şi extaz vor sta mîine seară şi marii cineaşti ai Europei, în aşteptarea rezultatelor voturilor. Ceremonia va fi înregistrată şi transmisă la un moment dat şi la noi de către HBO. În curând veţi afla o relatare pe larg de la faţa locului. Hai, România!